Din cuprinsul articolului
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Monash din Melbourne sugerează că ascultarea sau interpretarea muzicii ar putea reduce semnificativ riscul de demență la persoanele în vârstă. Rezultatele, publicate recent în International Journal of Geriatric Psychiatry, arată că adulții trecuți de 70 de ani care ascultă zilnic muzică au un risc cu 39% mai mic de a dezvolta tulburări cognitive severe, în timp ce cei care cântă la un instrument prezintă un risc redus cu 35%.
Efectele cele mai puternice au fost observate la participanții care făceau ambele activități – ascultau și cântau muzică, protecția fiind și mai mare împotriva declinului cognitiv și a tulburărilor de memorie ușoare (MCI).
Muzica, un „antrenament” pentru creierul îmbătrânit
Cercetarea a inclus peste 10.800 de persoane cu vârsta de peste 70 de ani, monitorizate timp de mai mulți ani. Participanții au fost întrebați cât de des ascultă sau interpretează muzică – întotdeauna, des, uneori, rar sau niciodată – iar răspunsurile au fost corelate cu evaluările cognitive periodice.
Rezultatele au fost surprinzătoare chiar și pentru echipa de cercetare.
„În lipsa unui tratament curativ pentru demență, identificarea unor strategii care pot preveni sau întârzia apariția bolii este esențială”, a declarat prof. Joanne Ryan, coordonatoarea studiului. „Îmbătrânirea creierului nu este determinată doar de vârstă și gene, ci poate fi influențată profund de mediul în care trăim și de alegerile noastre zilnice.”
Ascultarea muzicii și activitățile muzicale active (precum cântatul la un instrument) solicită mai multe zone ale creierului simultan — memorie, atenție, coordonare motorie și emoțională. Această stimulare complexă pare să contribuie la menținerea unei bune conectivități neuronale și la încetinirea proceselor degenerative.
De ce muzica are acest efect
Cercetătorii cred că explicația ține de modul în care muzica activează simultan emisferele cerebrale și stimulează eliberarea unor substanțe chimice precum dopamina și serotonina, care susțin motivația, memoria și starea de bine.
De asemenea, activitatea muzicală presupune atenție susținută, planificare și învățare, procese care mențin plasticitatea creierului – capacitatea acestuia de a forma noi conexiuni neuronale.
„Muzica este o formă unică de exercițiu mental. Chiar și simpla ascultare a melodiilor preferate poate reduce stresul, iar cântatul implică efort cognitiv și coordonare complexă”, explică dr. Emma Jaffa, autoarea principală a studiului.
În plus, efectele benefice par mai puternice la persoanele cu un nivel educațional ridicat, care au în medie peste 16 ani de studii, dar cercetătorii subliniază că beneficiile apar la toate categoriile de vârstnici.
Demența, o problemă globală în creștere
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste 57 de milioane de persoane din lume trăiesc cu o formă de demență, iar numărul cazurilor ar putea depăși 150 de milioane până în 2050.
În prezent, nu există tratament curativ, iar terapiile disponibile pot doar să amelioreze temporar simptomele. De aceea, strategiile preventive – alimentație echilibrată, activitate fizică, stimulare mentală și socială – sunt considerate cea mai eficientă armă împotriva bolii.
Cercetarea australiană completează o serie tot mai mare de dovezi care arată că activitățile creative – muzica, lectura, pictura sau jocurile de logică – pot reduce riscul de declin cognitiv.
Un studiu internațional realizat în 2022 de cercetători din SUA și Japonia a ajuns la concluzii similare: persoanele care cântă la un instrument sau participă la coruri au o memorie mai bună și o viteză mentală mai ridicată comparativ cu cei inactivi din punct de vedere artistic.
Beneficiile nu țin doar de creier
Pe lângă efectul asupra cogniției, muzica îmbunătățește calitatea somnului, reduce nivelul de cortizol (hormonul stresului) și scade tensiunea arterială – toți factori asociați cu un risc mai mic de demență.
„Există și un impact social major. Persoanele care cântă într-un grup, merg la concerte sau pur și simplu discută despre muzică sunt mai puțin izolate, iar interacțiunea socială joacă un rol crucial în menținerea sănătății creierului”, spune dr. Morten Scheibye-Knudsen, expert în biologia îmbătrânirii la Universitatea din Copenhaga.
Totuși, cercetătorii atrag atenția că studiul este observațional – adică arată o legătură, nu o cauzalitate directă. Nu se poate afirma cu certitudine că muzica „previne” demența, însă datele susțin ideea că persoanele active din punct de vedere cognitiv și social au o șansă mai mare de a-și menține sănătatea mentală.
Ce pot face vârstnicii pentru a-și „antrena” creierul
Specialiștii recomandă includerea zilnică a activităților muzicale sau creative în rutină, chiar și la vârste înaintate:
-
🎵 Ascultarea conștientă a muzicii – preferabil melodii noi, nu doar cele cunoscute, pentru a stimula învățarea;
-
🎹 Începerea unui instrument muzical, indiferent de vârstă – învățarea de acorduri sau ritmuri noi stimulează memoria;
-
🎤 Participarea la coruri, cursuri de dans sau activități care implică sincronizare;
-
📻 Evitarea izolării – mersul la concerte, spectacole sau cluburi pentru seniori aduce beneficii cognitive și emoționale.
„Nu trebuie să fii muzician ca să te bucuri de efectele benefice ale muzicii. Este suficient să te lași antrenat de ritm, să cânți, să asculți sau chiar să dansezi. Toate acestea sunt forme de terapie naturală pentru creier”, subliniază prof. Ryan.
Deși muzica nu poate opri complet îmbătrânirea creierului, dovezile tot mai numeroase arată că poate întârzia semnificativ declinul cognitiv. Într-o lume în care speranța de viață crește, dar și riscul de demență, activitățile creative precum muzica ar putea fi una dintre cele mai simple și accesibile forme de prevenție.
Așa cum remarca unul dintre autorii studiului:
„Creierul este ca un instrument – dacă nu îl folosești, se dezacordează. Iar muzica pare a fi cel mai plăcut mod de a-l menține în formă.”
