Din cuprinsul articolului
Muzica tradițională austriacă este o călătorie melodioasă prin moștenirea culturală a țării, reflectând istoria sa îndelungată și numeroasele influențe. Valsul vienez este una dintre cele mai recognoscibile forme, evocând viziuni ale unor săli de bal magnifice și dansatori grațioși. Acest gen, împreună cu muzica populară alpină, surprinde esența peisajului rural și a întâlnirilor sociale din Austria.
Viena era capitala strălucitoare a unui imperiu uriaș, iar monarhia habsburgică și mulți nobili de la curtea imperială ofereau o atmosferă ideală pentru muzicieni și artiști. Viena este, de asemenea, asociată cu două genuri populare de muzică: valsul și opereta.
În perioada barocă, formele populare slave și ungurești au influențat muzica austriacă.
Muzica clasică austriacă
Istoria muzicii clasice poate fi considerată istoria culturală a Austriei. Lista compozitorilor renumiți care și-au produs o mare parte din lucrări în Austria se întinde pe trei secole și include pe Haydn, Mozart, Schubert, Beethoven, Brahms, Bruckner, Johann Strauss, Mahler, Richard Strauss, Schoenberg și Lehar.
Filarmonica din Viena este un ansamblu de muzică clasică de renume mondial, care efectuează turnee extinse pe parcursul întregului an. Concertul lor anual de Anul Nou la Viena, la Musikverein, este unul dintre cele mai faimoase evenimente clasice din Europa în fiecare an.
În fiecare an, aproape 150.000 de oameni participă la Concertul pentru Europa al Filarmonicii din Viena, iar publicul este la fel de diversificat ca Europa însăși. Grădinile Palatului Schönbrunn devin un loc de întâlnire pentru turiștii din Viena, localnici și pasionați de muzică pentru a se bucura de lucrările compozitorilor de renume mondial.
Wolfgang Amadeus Mozart avea doar șase ani când a fost considerat un „geniu”. El și familia sa au vizitat mai multe locuri în Germania și Belgia, unde micul băiat a impresionat publicul cu strălucirea sa pianistică. Muzica sa s-a inspirat din diverse culturi și locații, în special din Italia.
Ludwig van Beethoven (1770-1827) a trăit în Viena timp de 35 de ani, unde s-a mutat din Germania sa natală. Multe dintre casele în care a locuit sunt comemorate cu plăci memoriale, dintre care una este deosebit de remarcabilă: clădirea în care a creat a treia sa simfonie, „Eroica”. Producția sa, compusă aproape în întregime la Viena, cuprinde simfonii, muzică de cameră, concerte și doar o operă, „Fidelio”.
Chiar și pentru un compozitor atât de legat de rădăcinile sale precum Joseph Haydn, compozitor care a fost una dintre cele mai importante figuri în dezvoltarea stilului clasic în muzică în secolul al XVIII-lea. El a ajutat la stabilirea formelor și stilurilor pentru cvartetul de coarde și simfonie.
Franz Liszt, uneori cunoscut ca Liszt Ferencz (numele maghiar), a fost un compozitor cu legături profunde cu țara sa. Încă din copilărie, el a fost fascinat de muzica pe care o auzea în Raiding, orașul său natal, interpretată de romii maghiari. În ciuda faptului că a părăsit orașul său natal la vârsta de doisprezece ani, Liszt a rămas aproape de rădăcinile sale muzicale. Muzica sa era la fel de colorată și diversificată ca viața sa, influențată de clasicismul vienez, dar și de strămoșii săi maghiari.
Clasicul „Dunărea Albastră” a fost scris de Johann Strauss Fiul. (1825-1899). El era geniul Vienei, cunoscut sub numele de Regele Valsului. Desigur, el nu era singurul compozitor vienez de valsuri și operete; Johann Strauss Tatăl (1804 – 1849) scrisese anterior celebrul său „Marș Radetzky”.
Gustav Mahler, care s-a născut în Moravia, Republica Cehă. A fost influențat de diferitele tipuri de muzică, cum ar fi muzica populară moravă și marșurile de fanfară militară. La scurt timp după ce și-a terminat studiile la Viena, s-a impus ca un dirijor strălucit, în calitate de director muzical al curții la Viena.
Se crede adesea că călătoriile lărgesc orizonturile intelectuale. Acest lucru este cu atât mai adevărat pentru muzicieni. Compozițiile lui Mozart, Haydn, Liszt și Mahler ar fi inconcebibile dacă compozitorii lor nu ar fi călătorit pe scară largă în timpul vieților lor. În cele mai mari orașe ale Europei, nu doar că au încântat ascultătorii cu muzica lor, dar au găsit și inspirație pentru numeroase compoziții.
Muzica Austriei, Yodel
Yodelingul, un stil de cântat care implică schimbări rapide și repetitive de registru, a avut originea în Alpi. Austriecii se refereau la aceasta ca „juchizn”.
Yodeling (cunoscut și sub numele de jodeling) este un tip de cântat care implică schimbări frecvente și rapide de ton între registrul de piept cu tonuri joase (sau „vocea de piept”) și registrul de cap cu tonuri înalte, sau falsetto. Termenul englezesc „yodel” provine din cuvântul german „jodeln”, care înseamnă „a rosti silaba jo”. (pronounced „yo”). Această metodă vocală este folosită de numeroase civilizații din întreaga lume.
Yodelingul alpina a fost o tradiție rurală de lungă durată în Europa înainte de a câștiga popularitate în teatre și săli de muzică în anii 1830. Yodeling este încă un component cheie al muzicii populare (Volksmusik) din Elveția, Austria și sudul Germaniei, precum și al multor cântece populare moderne care apar în emisiuni TV obișnuite.
Celebrele melodii de yodel au fost cântate în binecunoscuta film din 1965 ”Sunetul muzicii”.
Muzica Austriei, de la clasic la rock și pop
Falco a fost cel mai popular muzician solo din Austria pe parcursul anilor ’80. Cântecul său „Rock Me Amadeus” a ajuns pe locul întâi în Billboard Hot 100 în 1986. Moartea sa neașteptată în Republica Dominicană în 1998 a readus în atenție melodiile sale din anii ’80.
Deși Austria nu este cel mai mare exportator de trupe de rock și pop la nivel mondial, are totuși câțiva interpreți și trupe cunoscuți. Opus a avut de asemenea succes pe plan global. În ultimii ani, diverse grupuri muzicale au vizitat Europa și au obținut succes economic în clasamentele internaționale.
