Din cuprinsul articolului
Un val de controverse a fost declanșat în Turcia după ce guvernul a interzis nașterile prin cezariană electivă în clinicile private, o decizie publicată recent în Monitorul Oficial. Măsura face parte dintr-o serie de reglementări ale Ministerului Sănătății, care vizează „încurajarea nașterilor naturale” și „asigurarea unei creșteri sustenabile a populației”, potrivit autorităților turce.
Noua reglementare interzice intervențiile cezariene care nu sunt medical necesare în sectorul privat, transformând nașterea naturală într-o obligație de facto pentru numeroase femei. Decizia a fost întâmpinată cu reacții dure în întreaga țară – de la proteste de stradă în marile orașe, până la critici vehemente din partea organizațiilor de drepturi ale omului și a opoziției politice.
„Aceasta nu este o măsură medicală, ci una ideologică. Guvernul încearcă să controleze corpurile femeilor în numele unui obiectiv demografic”, a declarat un reprezentant al Asociației Medicale din Turcia (TTB).
Context politic și demografic: 2025, Anul Familiei
Inițiativa vine în contextul în care președintele Recep Tayyip Erdogan a desemnat anul 2025 drept „Anul Familiei”, iar creșterea natalității a devenit o prioritate națională. De altfel, guvernul condus de partidul conservator AKP a intensificat în ultimele luni retorica pro-natalistă, promovând valorile tradiționale și rolurile familiale „clasice”.
Ministerul Sănătății a derulat în paralel o amplă campanie publică împotriva nașterilor prin cezariană, promovând beneficiile nașterii naturale și accentuând riscurile intervențiilor chirurgicale nejustificate medical.
Conform celor mai recente date publicate de World Population Review, Turcia are cea mai mare rată a nașterilor prin cezariană dintre cele 38 de țări membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). În 2021, s-au înregistrat 584 de nașteri prin cezariană la fiecare 1.000 de nașteri vii, un procent de peste 58%, considerat de specialiști drept alarmant.
Totuși, criticii susțin că decizia de a reduce această rată nu ar trebui să vină prin interdicții, ci prin educație, consiliere medicală și îmbunătățirea sistemului de sănătate maternală.
Reacții internaționale și precedentul Convenției de la Istanbul
Decizia guvernului de la Ankara este cu atât mai discutabilă în contextul în care, în 2021, Turcia a părăsit Convenția de la Istanbul, tratatul european menit să combată violența împotriva femeilor. Ieșirea din acest acord a fost deja percepută la nivel internațional ca un semnal al reculului în privința drepturilor femeilor în Turcia.
Organizațiile internaționale atrag atenția că interzicerea accesului femeilor la opțiuni medicale fundamentale – precum alegerea între naștere naturală și cezariană – echivalează cu o limitare a drepturilor reproductive și contravine principiilor de autonomie corporală.
Deși guvernul susține că noile măsuri sunt menite să protejeze sănătatea publică și să sprijine creșterea demografică, criticii văd în ele un nou pas în restrângerea drepturilor femeilor și o politică de stat bazată pe control social și ideologie conservatoare. Dezbaterea este departe de a se fi încheiat, iar reacțiile din societatea civilă sugerează că subiectul va rămâne intens discutat în perioada următoare.
