Din cuprinsul articolului
NATO, decizie de ultim moment. NATO analizează schimbarea regulilor de angajare pe flancul estic. Această decizie vine în contextul incursiunilor aeriene tot mai dese ale Federației Ruse. Conform The Times, alianța ia în calcul reducerea pragului de reacție la încălcările spațiului aerian, inclusiv posibilitatea de a permite doborârea avioanelor rusești care intră pe teritoriul statelor membre.
Datorită ultimelor incidente, de la drone suspecte observate lângă baze militare și aeroporturi din nordul Europei, până la zboruri provocatoare ale avioanelor de luptă rusești, autoritățile au determinat o reevaluare rapidă a posturii defensive a NATO în zona Mării Baltice.
Amintim că pe 19 septembrie, trei avioane MiG-31 au pătruns în spațiul aerian al Estoniei, incident care a durat 12 minute și a determinat Tallinnul să invoce Articolul 4 al Tratatului NATO. Pe 26 septembrie, aviația maghiară a interceptat cinci aeronave rusești deasupra Mării Baltice. În paralel, au fost raportate activități aeriene neidentificate în Polonia, România, dar și în Danemarca, Lituania, Suedia și Norvegia.
Schimbare: de la „poliție aeriană” la „apărare aeriană”
Președintele Letoniei, liderul care au cerut o schimbare
Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a fost printre primii lideri care au cerut o schimbare de strategie: trecerea de la actuala misiune de poliție aeriană – în esență, o prezență disuasivă – la un sistem funcțional de apărare antiaeriană, capabil să răspundă rapid și letal în caz de amenințări concrete.
Suplimentarea capacităților NATO
O astfel de tranziție ar presupune nu doar suplimentarea capacităților NATO din regiune cu sisteme de apărare antiaeriană moderne, ci și relaxarea regulilor actuale privind deschiderea focului. În prezent, avioanele NATO se limitează, de cele mai multe ori, la escortarea aeronavelor rusești în afara spațiului aliat, atât timp cât acestea nu prezintă o amenințare militară directă.
Admiralul italian Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar al NATO, a confirmat că scenariul este „pe masa discuțiilor”, dar a precizat că nu a fost luată încă o decizie: „Incidentele sunt recente, încă se investighează, iar atribuirea clară a responsabilității este esențială înainte de orice pas.”
Oficiali din mai multe state membre și-au exprimat rezervele privind posibilitatea unei reacții disproporționate, care ar putea transforma provocările aeriene ale Rusiei într-un pretext pentru escaladare. Totuși, retorica alianței s-a radicalizat vizibil în ultima perioadă.
Mark Rutte a susținut ideea președintelui american
După ce președintele american Donald Trump a afirmat că este necesar „să fie doborâte” aeronavele rusești care încalcă spațiul aliat, secretarul general al NATO, Mark Rutte a susținut ideea ca măsură de ultimă instanță, subliniind că „o asemenea reacție ar putea fi adecvată, dacă situația o impune.”
Între timp, diplomați din Marea Britanie, Franța și Germania au avut o întrevedere oficială la Moscova cu reprezentanți ai guvernului rus, unde ar fi transmis că avertismentele NATO nu sunt simple declarații politice, ci reflectă o determinare reală de a proteja spațiul aliat.
