Din cuprinsul articolului
Este una dintre cele mai reprezentative afecţiuni neurologice degenerative înregistrate la nivel mondial, a doua ca frecvență după maladia Alzeimer, și a fost defi nită, pentru prima dată, acum 200 de ani. Cu toate acestea, încă n-are leac, ci doar tratament simptomatic
Dana Lascu
Neurologi de marcă din întreaga lume s-au reunit, la începutul lunii aprilie, la Poiana Braşov, în cadrul celei de-a şasea ediţii a Cursului Internaţional „Movement Disorders Teaching Course” (Curs Internaţional dedicat tulburărilor comportamentului motor), pentru dezbateri pe tema unor soluţii inovatoare de diagnostic şi tratament în maladia Parkinson. Evenimentul, la care au fost parteneri media Evenimentul zilei și Doctorul zilei, este girat de către Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi Societatea de Neurologie din Româ- nia (SNR). Peste 300 de participanţi, medici primari sau rezidenţi, 20 de speakeri de talie mondială din ţări precum Germania, Israel, Suedia, Olanda, UK, Slovacia, Italia şi România, au prezentat noi abordări în ceea ce priveşte diagnosticarea şi tratarea bolii Parkinson. Jurnaliștii de la Doctorul zilei au intervievat trei dintre acești experți.
– Doctorul zilei: De ce facem Parkinson?
– Prof.Dr. Dafin Mureșanu, președinte al SNN și SNR: Nu cunoaștem în mod precis cauzele bolii Parkinson. Ceea ce este cert este că afecțiunea este una complexă, neurodegenerativă, multifactorială. Astăzi discutăm despre posibilitatea declanșării ei în afara sistemului nervos central, undeva la nivelul intestinelor, apoi de neșansa migrării acestui proces patologic prin intermediul nervului vag, care a fost demonstrată prin intervențiile de vagotomie. (…) În mare, se consideră că există factori de risc care sunt legați de mediu și există factori de risc individuali care țin de modul de viață.
Cum se pune diagnosticul și care sunt simptomele
– Tremuratul membrelor este simptomul principal?
– Există tendința aceasta, sigur, nu este cea mai bună, de a pune imediat o etichetă de boală Parkinson întotdeauna când vedem un tremor, lucru care nu este recomandat. Am insistat și am spus că de fapt această afecțiune este o boală, o suferință sau un grup de boli care practic exprimă o tulburare a comportamentului general, nu numai a comportamentului motor. Dar, în ceea ce privește parte motorie, această încetinire, o reducere a inițiativei, a declicului care te face să amorsezi mișcarea și apoi o reducere, o încetinire a mișcării propriu-zise, cu adăugarea ideii de rigiditate, ar fi mai degrabă de luat în seamă.
Cumulul de simptome
– Doctorul zilei: Bănuiesc că și în acest caz e importantă depistarea precoce a bolii…
– Prof. dr. Dafin Mureșanu: Categoric identificarea pacienților în stadiu premobid, înaintea declanșării simptomelor motorii, e foarte importantă. Dacă am putea să identificăm și să considerăm ca fiind „la risc” acele grupuri de pacienți care au în primul rând constipație prelungită, care au tulburări de simț al mirosului, care au tulburări ale somnului rem sigur că ne-ar orienta și ne-ar apropia de o anumită suspiciune mai corectă în ceea ce privește selectarea acestor pacienți. E o speranță capacitatea de a identifica precoce acești pacienți pentru că, cu cât îi identificăm mai repede, cu atât avem mai mulți neuroni de salvat. Cu cât ne ducem spre momentul debutului simptomatologiei motorii, cu atât mai mult șansele noastre sigur scad și evoluția bolii intră într-un registru dramatic. În acest moment, noi reușim să tratăm doar simptomatic afecțiunea, prin tratamentele pe care le facem.
Suplimentele alimentare, un mit nedemonstrat
– Doctorul zilei: Sunt producători de suplimente, medicamente, care susțin că după 50 de ani ca să nu facem Parkinson trebuie să luăm nu știu ce tratamente. E real așa ceva?
-Prof.Dr. Dafin Mureșanu: Nu cred că putem să validăm astfel de lucruri, cred că mai bine ne uităm la stilul de viață. Dacă stai și nu te miști, consumi ceea ce nu este indicat și poate chiar poate chiar nu este deloc sănătos și crezi că poți lua ceva, o pastilă, care să anuleze toate aceste apucături antibiologice, te minți singur. Nu există așa ceva. Nu există nimic care poate să favorizeze și să ne protejeze de un comportament aberant. Mai degrabă un stil de viață echilibrat, decât medicamente. Nu există niciun fel de logică!
^ Regulile de „bun simț” care previn bolile
„Prevenirea nu se referă direct la o patologie, ci se referă la tot ceea ce înseamnă bolile neurodegenerative, la a fi blânzi cu noi și a ne îngriji în primul rând. A respecta raportul dintre ore active, ore de odihnă, de a încerca să ne trăim viața și în spiritul bucuriei. Un foarte mare factor de risc care nu este suficient subliniat este stresul, dar cred că în contextul stresului absența bucuriei și a motivării pozitive dăunează, facem o mențiune cu totul deosebită pentru că este un factor de risc. Alimentația de asemenea, sigur, cu respectarea unor elemente de bun simț în ceea ce privește modul nostru de viață. Mișcarea este o caracteristică fundamentală a viului și a omului, dacă nu ne mișcăm, dispărem, este un element esențial”, spune Prof.Dr. Dafin Mureșanu
Alimentația pacientului
„În general pacienții cu boală Parkinson au nevoie de o mâncare mai puțină și să mănânce de mai multe ori, tocmai datorită faptului că cel puțin jumătate dintre ei au probleme de eliminare a conținutului gastric. Fiecare dintre noi eliminăm conținutul gastric, dar pacienții cu boală Parkinson atunci când sunt în stadiul 1, deci atunci când se diagnostichează boala, deja 50% dintre ei au afectată această eliminare. Prin urmare, tot ceea ce mănâncă ei se evacuează cu o întârziere de 40-70 de minute. Din acest punct de vedere este foarte important ca strategia de terapie să ia în considerare aceste lucruri ș imedicația pentru Parkinson să fie luată cu 30 de minute înainte de masă, tocmai pentru a nu interfera cu această problemă”, a explicat șef lucrări dr. Cristian Falup-Pecurariu, Universitatea Transilvania Braşov.
„E posibil să nu fie o boală, ci un simptom sau un cumul de boli”
„În acest moment nu cred că există un mod eficace de a stopa progresia bolii Parkinson. Asta va fi următoarea mare descoperire și oamenii se uită la multe feluri diferite de a încerca să modifice cursul bolii. Ne uităm la moduri diferite de a pune înapoi funcțiile neuronale în creier: transplant, celule stem, factori de cre ș t e r e sunt folosiți etc. Căutăm moduri de a bloca o proteină toxică, care pare să fie foarte importantă în distrugerea celulelor nervoase. Este acum un studiu în desfășurare în care oamenii sunt vaccinați pentru a dezvolta anticorpi împotriva acestei proteine ca să vedem dacă va opri progresia bolii. Sunt cercetă- tori care încearcă să oprească această proteină să se formeze sau să devină toxică. Cred că cea mai mare problemă a noastră este că încă nu știm care este cauza care provoacă boala Parkinson. Și probabil că sunt mai multe cauze. Probabil nu este nici măcar o singură boală, este un cumul de boli. (…) Este o teorie care spune că boala Parkinson nu e o boală a creierului, ci ar putea fi o boală intestinală sau una sistemică, ar putea fi o boală mult mai complexă decât am crezut până acum”, a explicat Peter Jenner, specialist de la Neurodegenerative Diseases Research Group, Institute of Pharmaceutical Sciences, Faculty of Life Sciences and Medicine, King’s College London, UK.
