Din cuprinsul articolului
Cercetările recente din neuroștiință analizează ce se întâmplă în creier în ultimele momente de viață. Specialiștii explică fenomenul „tunelului de lumină” și experiențele de moarte iminentă.
Ce imagine vede omul înainte ca creierul să înceteze să funcționeze? Este o întrebare care fascinează deopotrivă oamenii de știință și publicul larg. Deși nimeni nu poate descrie cu certitudine ultima imagine percepută înainte de moarte, studiile recente din neuroștiință și psihologie cognitivă oferă indicii importante despre procesele cerebrale din acele clipe decisive.
Ce se întâmplă în creier în ultimele momente de viață
Potrivit cercetărilor actuale, activitatea cerebrală din apropierea morții este extrem de complexă și profund subiectivă. Nu există o imagine universală sau un scenariu identic pentru toți oamenii. Experiența diferă de la individ la individ, în funcție de context, starea fiziologică și particularitățile neurologice.
Dr. Sam Parnia, specialist în reanimare și coordonator al studiului AWARE, care analizează experiențele relatate de pacienții aflați în stare de moarte clinică, susține că numeroase mărturii vorbesc despre senzația de „ieșire din corp”, despre derularea rapidă a propriei vieți, asemenea unui film accelerat, sau despre un sentiment intens de pace, iubire și unitate.
Aceste experiențe de moarte iminentă, cunoscute sub denumirea de EMI, au fost documentate în numeroase cazuri și continuă să fie studiate pentru a înțelege mecanismele neurobiologice care le generează.
Fenomenul „tunelului de lumină”, explicat științific
Una dintre cele mai frecvent raportate imagini este „vederea unui tunel” sau apariția unor lumini puternice. Neurologul Steven Laureys explică faptul că acest fenomen ar putea fi cauzat de scăderea fluxului sanguin către retină și către cortexul vizual.
Pe măsură ce oxigenarea creierului se reduce, vederea periferică este afectată prima. Practic, câmpul vizual începe să se restrângă treptat către centru, asemănător unui ecran de televizor care se stinge mai întâi la margini, lăsând vizibil doar un punct luminos central. Această modificare fiziologică ar putea explica senzația de tunel raportată de numeroși pacienți resuscitați.
În același timp, creierul poate genera activitate electrică intensă în anumite regiuni, ceea ce ar putea contribui la apariția imaginilor vii, a amintirilor sau a senzațiilor emoționale puternice.
Este ultima imagine un simplu fenomen biologic sau o experiență profund personală?
Deși știința oferă explicații legate de mecanismele neurobiologice implicate, specialiștii subliniază că experiența finală rămâne profund personală. Nu există dovezi că toți oamenii percep aceeași imagine înainte de moarte.
Unele relatări vorbesc despre revederea unor momente importante din viață sau despre chipuri familiare, în timp ce altele descriu doar senzații de lumină, liniște sau detașare de corp. În lipsa unei posibilități de verificare directă, concluziile rămân prudente.
Ceea ce este însă clar din punct de vedere științific este faptul că procesul nu reprezintă un „vid” instantaneu, ci implică o succesiune complexă de reacții neurologice. În anumite situații, creierul poate rămâne activ pentru scurt timp chiar și după oprirea funcțiilor vitale, ceea ce deschide noi direcții de cercetare în domeniul conștiinței.
O enigmă care continuă să fascineze
Întrebarea legată de ultima imagine văzută înainte de moarte rămâne, în esență, deschisă. Descoperirile din neuroștiință sugerează că finalul vieții ar putea fi marcat de procese intense la nivel cerebral, posibil însoțite de lumină, amintiri și senzații de pace.
În fața necunoscutului, aceste cercetări oferă o perspectivă mai nuanțată și, pentru unii, chiar liniștitoare: ultimele clipe ar putea reprezenta o experiență interioară complexă, nu o dispariție bruscă în neant.
