Din cuprinsul articolului
Un proiect de ordin lansat de Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății pentru modificarea criteriilor de încadrare în grad de handicap a stârnit revoltă în rândul pacienților cronici. Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA) a cerut opinia membrilor săi, iar răspunsurile arată frustrare, teamă și sentimentul de marginalizare.
Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății au publicat în transparență decizională un proiect de ordin comun privind criteriile medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap.
Documentul prevede actualizarea cadrului legal în baza Legii nr. 340/2023 și a Legii nr. 448/2006 privind protecția drepturilor persoanelor cu handicap, cu scopul de a elimina ambiguitățile din vechile norme și de a corela legislația națională cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
„Modificările vizează criterii mai clare și mai restrictive, pentru a preveni interpretările abuzive și acordarea nejustificată de beneficii sociale”, se arată în referatul de aprobare.
Totodată, pentru unele boli grave și ireversibile, proiectul prevede acordarea permanentă a certificatului de handicap, eliminând obligativitatea reevaluărilor periodice
Certificatul de handicap: ce se schimbă, de fapt
Eliminarea vechilor reglementări
Proiectul de ordin abrogă normele din 2002 privind stabilirea gradului de handicap pentru adulți și introduce criterii adaptate la legislația actuală și la recomandările internaționale.
„Este pentru prima dată în peste 20 de ani când criteriile sunt actualizate cu o abordare medico-psihosocială integrată, nu doar medicală”, se arată în documentul de fundamentare.
🔹 Certificat permanent pentru boli grave și ireversibile
O noutate majoră este includerea unei liste de afecțiuni pentru care certificatul de handicap se acordă cu valabilitate permanentă, fără reevaluări periodice.
👉 Printre acestea:
-
boli neurologice severe și degenerative,
-
anumite tipuri de cancer în stadii avansate,
-
dizabilități congenitale ireversibile,
-
forme severe de boli psihice și neurocognitive
Pacienții și familiile lor nu vor mai fi obligați să treacă anual prin procedura birocratică de reînnoire a certificatului, lucru considerat de ani de zile o umilință.
Grad de handicap grav: criterii mai stricte
Proiectul introduce o definire mai restrictivă a handicapului grav. În practică, asta ar putea însemna că doar persoanele imobilizate la pat sau cu pierderi funcționale totale să fie încadrate automat în această categorie.
Această prevedere a generat cele mai multe critici din partea pacienților, care atrag atenția că există boli invalidante (autoimune, neurologice, oncologice) care produc handicap sever, chiar dacă pacientul nu este imobilizat complet.
🔹 Rol mai mare pentru comisiile județene de evaluare
Conform proiectului, Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap și comisiile județene sau de sector vor avea responsabilitatea de a aplica noile criterii. Ele vor putea solicita evaluări complexe (medicale, psihologice, sociale) pentru a stabili gradul de handicap
🔹 Corelarea cu deciziile CEDO și cu Convenția ONU
România a fost condamnată în trecut la CEDO pentru modul restrictiv și discriminatoriu în care au fost interpretate criteriile de handicap. Noul proiect afirmă explicit că se aliniază la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, semnată și ratificată de România.
🔹 Abordare medico-psihosocială
Pentru prima dată, evaluarea nu se mai face doar pe baza diagnosticului medical, ci include și criterii funcționale și sociale: capacitatea de muncă, de autoîngrijire, de participare la viața comunității.
„Handicapul nu înseamnă doar boală, ci și efectele pe care boala le are asupra vieții de zi cu zi. Acest lucru trebuie reflectat în lege”, explică surse din Ministerul Muncii.
👉 În concluzie: schimbările aduc avantaje pentru unii pacienți (scutirea de reevaluări periodice), dar și riscuri pentru alții (criterii mai restrictive la încadrarea în handicap grav). De aici și valul de reacții critice din partea bolnavilor cronici și a organizațiilor de pacienți.
Reacția APAA și vocea pacienților
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA) a publicat o postare prin care a invitat membrii să trimită opinii asupra proiectului. „Vă rugăm să le citiți și să ne spuneți, în contextul bolii dvs., cum găsiți aceste propuneri. Așteptăm sugestiile dvs. până miercuri, 10 septembrie 2025. Joi le vom centraliza și le vom trimite către Minister”, a transmis APAA.
Răspunsurile pacienților, multe dintre ele emoționante, arată cât de sensibilă este tema.
„Boala mea nu e trecută în anexă”
Gabriela, pacientă cu Sindrom Sjögren, a atras atenția că boala ei nu apare în lista menționată în Anexa 1 a proiectului:
„Am constatat că în Anexa 1 nu se face referire la Sindromul Sjögren, deși este o boală autoimună sistemică cu complicații severe. Această afecțiune trebuie să fie menționată pentru ca pacienții să beneficieze de încadrare în grad de handicap.”
„Numai cine nu are un bolnav în familie nu știe cât de greu este”
O altă pacientă, Elena, care suferă de multiple afecțiuni, inclusiv neurologice și oncologice, a transmis:
„În fiecare an trebuie să merg la evaluare, deși bolile mele sunt cronice și ireversibile. Statul nu ne asigură tratamente pentru terapia durerii, iar multe investigații le plătim din buzunar. Este foarte trist ce se întâmplă. Propun ca medicii specialiști la care suntem în evidență să stabilească gravitatea și dizabilitatea bolii.”
Critici dure din partea bolnavilor cronici
Nemulțumirile vizează în special restrângerea dreptului la încadrarea în grad grav doar pentru pacienții imobilizați la pat, fapt considerat nerealist.
„Cine a lucrat la modificare nu a avut lângă el un pacient cu demență. Să spui că handicap grav înseamnă doar să fii la pat este absurd”, a scris Georgeta.
Maria, pensionară cu multiple boli cronice, a adăugat: „Mergem la analize cu trimitere și ne programează peste trei luni. Dacă vrem mai repede, ni se cere să plătim. După 35 de ani de muncă, ni se spune indirect că putem să murim, ca să scutim statul de pensii.”
Context european și condamnări la CEDO
Proiectul de ordin vine după ce România a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru interpretarea limitativă a criteriilor de handicap, care a dus la restricționarea drepturilor unor pacienți.
Autoritățile spun că noile norme sunt menite să corecteze aceste lacune. Totuși, pacienții atrag atenția că realitatea din spitale și birocrația fac ca orice reglementare „pe hârtie” să fie greu de aplicat fără finanțare și fără specialiști.
Întrebări și răspunsuri despre noile criterii de handicap
🔹 Ce prevede proiectul de ordin?
Criterii mai clare pentru stabilirea gradului de handicap și o listă de boli care beneficiază de certificat permanent, fără reevaluări periodice.
🔹 Care sunt bolile vizate pentru valabilitate permanentă?
Printre acestea se află boli neurologice severe, afecțiuni oncologice în stadii avansate și dizabilități ireversibile.
🔹 Ce reproșează pacienții?
Că lista nu cuprinde toate bolile autoimune grave, cum este Sindromul Sjögren, și că încadrarea în handicap grav e condiționată excesiv de imobilizarea completă.
Cum răspund autoritățile?
Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății susțin că modificările aduc claritate și respectă Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
🔹 Ce urmează?
Proiectul este în dezbatere publică până pe 10 septembrie 2025, după care observațiile vor fi analizate, iar ordinul final va fi publicat în Monitorul Oficial.
