Din cuprinsul articolului
Ministerul Sănătății accelerează una dintre cele mai ample actualizări ale listei de medicamente compensate și gratuite din ultimii ani, într-un demers menit să îmbunătățească accesul pacienților români la terapii inovatoare. De la tratamente oncologice de ultimă generație până la medicamente pentru boli rare, proiectul de Hotărâre de Guvern aflat în consultare publică marchează un moment important pentru sistemul medical din România.
Pentru pacienți, aceste decizii nu înseamnă doar proceduri administrative simplificate, ci șanse reale la tratamente mai eficiente și la o calitate mai bună a vieții. În multe cazuri, accesul rapid la terapie poate face diferența dintre evoluția favorabilă și complicații severe.
Actualizarea listei de medicamente compensate, o mișcare strategică
Conform documentului publicat de Ministerul Sănătății, noua listă va intra în vigoare de la 1 aprilie 2026 și va include 33 de noi denumiri comune internaționale, alături de extinderea indicațiilor terapeutice pentru alte 18 medicamente deja compensate. Ritmul este considerat unul accelerat, în condițiile în care lista a mai fost actualizată o dată în ultimele șase luni, după o perioadă îndelungată de stagnare.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a subliniat schimbarea de viziune a autorităților în ceea ce privește accesul pacienților la terapii moderne. „Nu mai discutăm despre birocrație, ci despre urgență medicală”, a transmis oficialul, subliniind importanța intervenției rapide în cazul bolilor grave.
În luna septembrie a anului trecut au fost introduse 41 de molecule noi, iar pentru 2026 sunt pregătite alte 33, ceea ce conturează cea mai amplă extindere din ultimii ani.
De ce este vitală adoptarea noilor reglementări
Nota de fundamentare a proiectului arată că miza este una majoră. Neadoptarea actului normativ ar fi dus la agravarea stării de sănătate pentru mii de pacienți eligibili, la creșterea riscului de mortalitate și la costuri suplimentare pentru sistemul sanitar, generate de spitalizări și tratamente inițiate prea târziu.
Autoritățile susțin că investiția în terapii moderne este, pe termen lung, mai eficientă din punct de vedere economic și medical, prin reducerea complicațiilor și a duratei de spitalizare.
Oncologia, principalul beneficiar al noii liste
Cea mai amplă extindere vizează Programul Național de Oncologie. Pentru prima dată în sistemul public din România, va fi introdus un medicament radiofarmaceutic destinat tratamentului cancerului de prostată, Lutetium (177Lu) vipivotide tetraxetan. Alături de acesta, lista include terapii moderne pentru melanom, cancer pulmonar fără celule mici, cancer mamar și de prostată, mielom multiplu, limfoame, carcinom hepatocelular, colangiocarcinom, tumori cu mutații genetice rare și GIST.
Ministerul Sănătății precizează că includerea acestor terapii se bazează pe evaluările realizate de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și, în majoritatea cazurilor, pe contracte cost-volum. Aceste mecanisme permit accesul pacienților eligibili, menținând în același timp un control strict asupra impactului bugetar.
Tratamente noi pentru boli rare și afecțiuni grave
Actualizarea nu se limitează la domeniul oncologic. Noua listă aduce opțiuni terapeutice moderne pentru o serie de boli rare și afecțiuni severe, cu evoluție rapidă și alternative terapeutice limitate. Printre acestea se numără arterita cu celule gigante, hemoglobinuria paroxistică nocturnă, amiloidoza ereditară cu transtiretină, boala Fabry, miastenia gravis, epilepsiile severe, bolile autoimune și inflamatorii cronice.
Datele oficiale indică, în unele cazuri, și o eficientizare semnificativă a costurilor. Spre exemplu, pentru tratamentul arteritei cu celule gigante, costul anual per pacient este mai mic cu peste 8.600 de lei comparativ cu terapiile existente, fără a compromite eficiența clinică.
De la excepție la regulă în accesul la tratamente moderne
Noile modificări schimbă fundamental modul în care pacienții pot beneficia de terapii de ultimă generație. Accesul nu va mai depinde de proceduri judiciare, excepții administrative sau eforturi financiare personale, ci de prescripție medicală și decontare prin sistemul public.
Ministerul Sănătății leagă această extindere de măsuri ample de eficientizare a sistemului, precum reducerea risipei, combaterea concediilor medicale false și monitorizarea strictă a prescrierilor. Potrivit autorităților, aceste măsuri au permis crearea unui spațiu bugetar necesar introducerii terapiilor inovatoare, fără a produce dezechilibre financiare majore.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate va monitoriza atent consumul, criteriile de eligibilitate și respectarea protocoalelor terapeutice, pentru a asigura utilizarea corectă și eficientă a fondurilor publice.
Sursa: CSID
