Din cuprinsul articolului
”Credem că mutaţia nu va afecta eficacitatea vaccinului”, întrucât vaccinul vizează părţi specifice ale virusului care nu sunt afectate de această mutaţie, explică cercetătoarea Emma Hodcroft, de la Universitatea din Basel, instituţia elveţiană care a condus investigaţia în colaborare cu Şcoala Politehnică Federală din Zurich şi cu consorţiul spaniol SegCovid-Spain.
De asemenea, modificarea genetică suferită de noul coronavirus nu a crescut nici capacitatea sa de transmitere şi nici severitatea bolii.
Autorii studiului consideră că mutaţia spaniolă a virusului nu este cea care a provocat al doilea val epidemic prin care trece acum Europa, ci faptul că guvernele au luat măsuri tardive odată cu apropierea toamnei, un sezon care favorizează transmiterea virusurilor.
”Oamenii se întâlnesc în spaţii interioare, închid uşile, aerisesc mai puţin şi pornesc căldura, toate acestea permiţând virusului să se deplaseze mai uşor prin aer”, explică Emma Hodcroft, care consideră că explozia cazurilor de COVID-19 din ultima vreme este mai degrabă rezultatul intensificării călătoriilor şi contactelor între oameni. ”Cazurile au început să crească în Spania cu mult timp înaintea majorităţii statelor europene, cu excepţia Belgiei, dar aceasta coincide cu momentul în care s-au reluat călătoriile”, notează ea.
În secvenţele genetice extrase din testele de COVID-19 din toată Europa mutaţia apărută în Spania (probabil între sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie) reprezintă 29% din total, în timp ce a doua mutaţie cea mai des întâlnită apare în 22% din cazuri şi circulă mai ales în Franţa şi Belgia.
Este însă normal ca virusurile să sufere mutaţii frecvente, iar în cazul SARS-CoV-2 aceasta se întâmplă o dată sau de două ori pe lună, afirmă cercetătorii. ”De fapt, SARS-CoV-2 este un virus foarte stabil. Ceea ce dorim să spunem este că, deşi există mutaţii, aceasta nu schimbă structura virusului şi nici comportamentul său”, subliniază Emma Hodcroft.
20A.EU1 nu seamănă cu nicio altă tulpină SARS-CoV
Emma Hodcroft, medic genetician evoluționist la Universitatea din Basel și autor principal al studiului, a subliniat că aceasta nu seamănă cu nicio tulpină SARS-CoV pe care o cunoștea din trecut.
„Nu am văzut nicio variantă cu o astfel de dinamică, în ciuda faptului că am analizat secvențele genomice ale coronavirusului în toată Europa”, a spus ea.
Noile echipe din Elveția și Spania lucrează intens în laboratoarele de virusologie pentru a descoperi dacă 20A.EU1 are vreo mutație specială a „proteinei Spike”, pe care virusul o folosește pentru a pătrunde în celulele umane, care i-ar putea modifica comportamentul.
Potrivit studiului, noua tulpină care are nu mai puțin de 6 mutații genetice diferite a apărut la lucrătorii agricoli din nord-estul Spaniei, în luna iunie, și s-a extins rapid în toată Europa.
