Din cuprinsul articolului
O nouă variantă a virusului SARS-CoV-2, cunoscută sub numele de XFG, supranumită neoficial „Stratus”, alimentează în prezent majoritatea cazurilor de COVID-19. Apărută inițial în timpul verii, această variantă a devenit dominantă și este responsabilă de aproximativ 70% dintre îmbolnăviri, potrivit datelor citate de specialiști
Deși pentru mulți oameni infecția seamănă acum cu o răceală puternică, medicii avertizează că COVID-19 rămâne o boală potențial gravă, mai ales pentru anumite categorii de risc. Evoluția virusului aduce nu doar mutații, ci și modificări ale simptomelor, ceea ce face mai dificilă recunoașterea rapidă a bolii.
Medicii avertizează: „Nu toți vor avea forme ușoare”
Specialiștii în boli infecțioase subliniază că experiența cu COVID-19 diferă semnificativ de la o persoană la alta.
„Multe infecții sunt acum mai ușoare, dar încă există oameni spitalizați cu COVID”, explică William Schaffner, medic infecționist și profesor la Facultatea de Medicină a Universității Vanderbilt.
La rândul său, Thomas Russo, șeful secției de boli infecțioase de la Universitatea din Buffalo, avertizează că nimeni nu se poate baza pe ideea că va evita o formă severă de boală, chiar dacă nu face parte dintr-un grup considerat clasic vulnerabil.
Cum se manifestă COVID-19 în 2025
În cazul variantei „Stratus”, simptomele tind să fie mai concentrate la nivelul căilor respiratorii superioare, ceea ce face ca boala să fie ușor confundată cu o răceală obișnuită.
Cele mai frecvente simptome raportate sunt:
- durerea în gât;
- congestia sinusală;
- nasul care curge.
Această combinație explică de ce mulți pacienți descriu infecția ca fiind „mai blândă”. Totuși, simptomele clasice ale COVID-19 nu au dispărut și pot apărea în continuare, în special la formele mai severe:
- pierderea gustului sau a mirosului;
- oboseală accentuată;
- febră sau frisoane;
- tuse;
- dificultăți de respirație;
- dureri musculare și corporale;
- dureri de cap;
- greață, vărsături sau diaree
De ce par simptomele mai ușoare pentru unii
Medicii explică această schimbare printr-o combinație de factori. Pe de o parte, imunitatea acumulată prin vaccinare sau infecții anterioare joacă un rol important. Pe de altă parte, și natura variantelor actuale influențează modul de manifestare.
„COVID este un virus respirator, iar aceste virusuri produc, în mod natural, simptome similare – la nivelul nasului, gâtului și pieptului”, explică William Schaffner
Totuși, medicii atrag atenția că formele ușoare nu sunt garantate, mai ales în lipsa vaccinării sau a rapelurilor actualizate. În plus, riscul de COVID de lungă durată rămâne semnificativ, chiar și după o infecție aparent banală.
Perioada de contagiozitate urmează un tipar relativ constant:
- virusul se poate transmite cu aproximativ o zi înainte de apariția simptomelor;
- contagiozitatea maximă este în primele două-trei zile de boală;
- ulterior, riscul scade treptat, dar nu dispare brusc.
„Este sigur, ca regulă generală, să presupunem că după 10 zile de la debut nu mai ești contagios”, spune Thomas Russo. Persoanele vaccinate tind să fie contagioase pentru o perioadă mai scurtă
Cum te poți proteja acum
Medicii recomandă măsuri simple, dar eficiente, mai ales în contextul sărbătorilor și al întâlnirilor în spații închise:
- vaccinarea cu doza anti-COVID-19 actualizată;
- evitarea contactului apropiat cu persoane vizibil bolnave;
- purtarea măștii în preajma persoanelor vulnerabile;
- testarea, chiar și la domiciliu, înainte de a intra în contact cu vârstnici, copii mici sau persoane cu boli cronice.
