Din cuprinsul articolului
Excluzând cancerele de piele, cancerul de colon este al treilea cel mai frecvent tip de cancer atât la bărbați, cât și la femei, potrivit Societății Americane de Cancer. Riscul crește odată cu vârsta – este diagnosticat cel mai frecvent după 50 de ani – însă incidența cancerului colorectal la adulții mai tineri este în creștere îngrijorătoare.
„A fi tânăr nu înseamnă că nu poți avea cancer colorectal,” avertizează Dr. Tareq Kamal, chirurg specializat în cancer colorectal la Centrul de Cancer Houston Methodist Neal. „Deși apare cel mai mult la populațiile mai în vârstă, acest cancer poate apărea la adulții sub 50 de ani.”
Acest avertisment este cu atât mai important cu cât, în ultimii ani, cancerul colorectal a fost anunțat ca principala cauză de deces prin cancer la bărbații sub 50 de ani în unele statistici internaționale. De aceea, toți adulții – indiferent de vârstă – ar trebui să cunoască atât factorii de risc, cât și simptomele cancerului de colon și să ceară ajutor medical dacă le observă.
„Prognosticul se îmbunătățește semnificativ dacă cancerul este detectat devreme,” subliniază Dr. Kamal. „Ignorarea simptomelor poate permite cancerului de colon să progreseze, făcându-l mai dificil de tratat.”
În continuare, găsești o prezentare structurată a ceea ce trebuie să știi despre cancerul colorectal: ce este, ce îl favorizează, care sunt semnele de alarmă și când este momentul să discuți cu medicul.
Ce este colonul și cum apare cancerul colorectal
Colonul, numit și intestin gros, este un tub lung, segmentat, care face parte din sistemul digestiv. Rolul său principal este de a absorbi apa și o parte dintre nutrienții rămași, dar și de a transforma resturile alimentare în scaun și de a le elimina din organism.
Când celulele din mucoasa colonului sau a rectului dezvoltă modificări anormale ale ADN-ului și încep să se dividă necontrolat, se formează o tumoră. Vorbim atunci despre cancer colorectal.
În funcție de localizarea tumorii, acesta se subclasifică în:
- cancer de colon – cel mai frecvent
- cancer rectal – mai rar, dar adesea mai dificil de tratat
„Cancerul de colon și cel rectal sunt grupate împreună ca și cancer colorectal deoarece tumorile împărtășesc o biologie și simptome similare,” explică Dr. Kamal. „Sunt, de asemenea, similare din punct de vedere al prevenirii și diagnosticării. Dar opțiunile de tratament diferă în funcție de localizarea tumorii. Tumorile rectale sunt mai complexe de tratat, astfel încât calea de tratament după diagnostic poate arăta diferit.”
Cum se dezvoltă cancerul colorectal: de la polip la tumoră
Deși nu este pe deplin clar ce declanșează primele modificări maligne la nivelul celulelor, mecanismul de progresie este destul de bine înțeles.
„Majoritatea cancerelor colorectale încep ca un polip, care este o creștere anormală în mucoasa colonului sau a rectului,” spune Dr. Kamal. „Există mai multe tipuri de polipi, dar genul de care ne îngrijorăm cel mai mult sunt polipii adenomatoși. Aceștia prezintă riscul de a progresa și de a forma un tip de cancer de colon cunoscut sub numele de adenocarcinom.”
De aceea, colonoscopia nu este doar o investigație de diagnostic, ci și una de prevenție: permite identificarea și îndepărtarea polipilor înainte ca aceștia să devină cancer.
Dezvoltarea cancerului colorectal este influențată de o combinație de factori genetici, medicali și de stil de viață. Unii nu pot fi modificați, dar alții pot fi gestionați prin decizii zilnice mai sănătoase.
Printre principalii factori de risc se numără:
- Istoricul familial de cancer colorectal, în special o rudă de gradul I (părinte, frate, soră) cu acest tip de cancer
- Istoricul personal de polipi avansați (polipi mari sau numeroși)
- Afecțiuni medicale cronice, precum boala inflamatorie intestinală (IBD) sau fibroza chistică
- Fumatul
- Consumul excesiv de alcool
- Dieta bogată în carne roșie și carne procesată
- Obezitatea
- Sedentarismul (lipsa activității fizice regulate)
„Persoanele cu cel mai mare risc sunt cele care au un istoric familial puternic de cancer colorectal – un părinte sau un frate/soră cu acest tip de cancer,” adaugă Dr. Kamal. „Acestea fiind spuse, oricine poate face cancer colorectal, chiar și o persoană care nu are un risc mai mare.”
Mesajul esențial: chiar dacă nu te regăsești în categoriile de risc ridicat, nu ești „imun” la cancerul de colon.
De ce este dificil de depistat precoce: primele stadii sunt, de obicei, fără simptome
În teorie, „semnele precoce” sunt cele pe care le detectăm înainte ca boala să avanseze. În cazul cancerului colorectal, însă, realitatea este mai complicată.
„Simptomele cancerului de colon nu încep de obicei să se manifeste decât după ce cancerul este puțin mai avansat,” spune Dr. Kamal. „În mod ideal, detectăm cancerul înainte de acest moment.”
Cu alte cuvinte, în stadiile incipiente, cancerul colorectal este de regulă asimptomatic. Tumora este încă mică, nu obstruează lumenul intestinal și nu provoacă hemoragii semnificative sau dureri. Tocmai de aceea, screeningul – investigațiile de rutină făcute când te simți bine – este esențial.
Ghidurile internaționale recomandă, pentru persoanele cu risc mediu, începerea screeningului prin colonoscopie în jurul vârstei de 45 de ani. În funcție de istoricul familial sau de alte boli, medicul poate recomanda testarea mai devreme sau la intervale mai scurte.
„Screening-ul ne ajută să găsim și să eliminăm polipii înainte ca aceștia să devină cancer, precum și să detectăm cancerul de colon atunci când este încă în stadiile sale cele mai incipiente și cel mai ușor de tratat,” adaugă Dr. Kamal.
Simptomele cancerului colorectal pe care nu trebuie să le ignori
Pe măsură ce tumora crește, pot apărea manifestări vizibile. Multe dintre acestea pot fi confundate cu probleme digestive banale, dar persistența sau severitatea lor trebuie să ridice semne de întrebare.
Simptomele frecvente ale cancerului colorectal includ:
- schimbări în obiceiurile intestinale (frecvența scaunelor sau consistența scaunului)
- sângerare rectală sau sânge în scaun
- durere abdominală sau pelvină
- scădere în greutate inexplicabilă
- uneori, senzație de evacuare incompletă sau modificarea calibrului scaunului
Este important de reținut că multe alte probleme pot provoca tulburări de tranzit (de la toxiinfecții alimentare până la sindromul de intestin iritabil). Diferența o fac persistența și evoluția în timp.
Dacă modificările durează mai mult de câteva săptămâni, este prudent să consulți medicul de familie sau un gastroenterolog.
„Un simptom precum sângele în scaun este întotdeauna anormal și, chiar dacă se întâmplă o singură dată, ar trebui să justifice un fel de asistență medicală,” spune Dr. Kamal. „De cele mai multe ori, sângele proaspăt în scaun se datorează unei boli anorectale benigne, cum ar fi hemoroizii, dar nu doriți niciodată să ratați potențial un diagnostic precum cancerul colorectal.”
Chiar și atunci când explicația este benignă, verificarea este preferabilă presupunerii.
Simptome diferite la femei și bărbați? Mituri și realitate
Durerea pelvină sau abdominală este adesea percepută ca un simptom „feminin”, mai ales în context menstrual sau ginecologic. Însă, când vorbim despre cancerul de colon, semnele de alarmă sunt aceleași pentru toate persoanele, indiferent de sex.
„Durerea abdominală este un simptom nespecific, ceea ce înseamnă că o varietate de afecțiuni medicale o pot provoca,” spune Dr. Kamal. „Dar nu este mai frecventă la femei decât la bărbați. Simptomele cancerului colorectal sunt aceleași pentru toată lumea și nu se schimbă în funcție de sex.”
Deși, în practică, femeile pot confunda uneori crampele menstruale sau balonarea cu durerea abdominală generală, principiul rămâne același: orice durere nouă, persistentă sau neobișnuită, însoțită de alte simptome digestive (sânge în scaun, schimbări de tranzit, scădere în greutate) trebuie evaluată medical.
Cheia în cancerul de colon este timpul: cu cât diagnosticul este pus mai devreme, cu atât șansele de tratament curativ sunt mai mari, iar procedurile necesare pot fi mai puțin agresive.
„Dacă observați oricare dintre semnele cancerului colorectal, aduceți-le la cunoștința medicului dumneavoastră,” subliniază Dr. Kamal. „Nu amânați îngrijirea, chiar dacă sunteți mai tânăr și în general sănătos.”
Mesajele-cheie de reținut:
- vârsta sub 50 de ani nu mai este o „garanție” de protecție;
- primele stadii de cancer colorectal pot fi complet tăcute;
- screeningul prin colonoscopie poate preveni cancerul, nu doar îl poate depista;
- orice sânge în scaun sau modificare persistentă a tranzitului trebuie investigată;
- cu cât ajungi mai devreme la medic, cu atât prognosticul este mai bun.
Ascultă-ți corpul, cunoaște simptomele de alarmă și nu amâna controlul medical atunci când ceva nu ți se pare în regulă.
