Din cuprinsul articolului
Neplata impozitelor locale pentru clădiri, terenuri sau mijloace de transport nu rămâne, în România, o simplă „restanță” care poate fi ignorată.
Din ziua imediat următoare scadenței, datoria începe să se umfle prin dobânzi și penalități, iar dacă trece suficient timp fără plată, primăria poate merge mai departe cu măsuri de executare silită, inclusiv popriri pe conturi și sechestru. În paralel, în spațiul public apar periodic inițiative legislative care ar înăspri consecințele, de la restricții la vânzarea bunurilor până la suspendarea permisului, în anumite condiții.
Mai jos este, pe pași, ce se întâmplă legal și financiar dacă ratezi termenul.
Termenele-limită pentru impozitele locale
Impozitele locale se plătesc, de regulă, în două rate egale:
-
până la 31 martie
-
până la 30 septembrie
Regula este prevăzută în Codul fiscal pentru impozitul pe clădiri și se aplică în practică și pentru celelalte impozite locale stabilite anual de autoritățile locale.
În multe localități se acordă și bonificație pentru plata integrală până la 31 martie, în limitele stabilite de consiliile locale, de regulă 10%.
Ce se întâmplă imediat după scadență
Din momentul în care ai depășit termenul legal, datoria nu rămâne „pe loc”. Apar obligațiile accesorii, adică dobânzi și penalități.
Dobânda și penalitatea de întârziere
Pentru neachitarea la termen a obligațiilor fiscale principale, Codul de procedură fiscală prevede:
-
dobândă 0,02% pe zi de întârziere
-
penalitate de întârziere 0,01% pe zi de întârziere
Acestea se calculează pentru fiecare zi, până la stingerea datoriei, potrivit Anaf
Cu alte cuvinte, restanța nu „așteaptă” liniștită. Crește zilnic.
De la restanță la somație
După trecerea termenului, autoritățile locale pot trimite contribuabilului:
-
notificări
-
somații
-
înștiințări oficiale de plată
În practică, somația oferă frecvent un termen scurt pentru achitarea datoriei, de regulă 15 zile. Dacă nu plătești nici atunci, se poate trece la executare silită, în condițiile Codului de procedură fiscală.
Când poate începe executarea silită și ce măsuri pot apărea
Dacă restanța persistă și nu este achitată după somație, autoritatea fiscală locală are instrumente legale pentru recuperarea creanțelor. Cele mai întâlnite sunt:
1) Poprirea
-
poprire pe conturi bancare
-
poprire pe salariu sau alte venituri
Este una dintre cele mai rapide metode, pentru că blochează efectiv sumele până la acoperirea datoriei.
2) Sechestrul
-
sechestru pe bunuri mobile
-
sechestru pe bunuri imobile, inclusiv terenuri sau locuințe
3) Vânzarea la licitație
Dacă datoria nu se stinge, executarea poate duce până la valorificarea bunurilor.
Important: astfel de măsuri nu sunt „imediat după 2 luni”, dar devin realiste când datoria se acumulează și există inacțiune totală din partea contribuabilului.
Dacă nu plătești ani la rând, ce se schimbă
Când restanțele se întind pe termen lung, se întâmplă două lucruri:
-
datoria crește consistent prin dobânzi și penalități
-
riscul de executare silită crește, fiindcă administrațiile locale trec la recuperare în special pentru restanțe mari și vechi
În realitate, nu valoarea inițială a impozitului este problema, ci faptul că se adună:
-
impozit
-
dobândă zilnică
-
penalitate zilnică
-
eventuale cheltuieli de executare
Există prescripție?
Da, există un termen de prescripție, dar aici apar frecvent confuzii.
Codul de procedură fiscală prevede că dreptul organului fiscal de a cere executarea silită se prescrie în 5 ani, calculați de la 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul de executare silită.
Atenție la nuanță: prescripția nu înseamnă „datoria dispare automat”. Există situații în care prescripția poate fi întreruptă sau suspendată prin acte de procedură.
Dacă un contribuabil vrea să invoce prescripția, de regulă este nevoie de analiză punctuală a dosarului fiscal, cu date, acte și comunicări oficiale.
Ce se discută în România despre sancțiuni mai dure
În ultimul an au apărut propuneri legislative și discuții publice privind măsuri suplimentare pentru cei cu datorii către bugetul local.
Între ideile vehiculate:
-
suspendarea permisului pentru amenzi neplătite după 90 de zile
-
condiționări administrative legate de achitarea taxelor
Aceste măsuri au fost prezentate în spațiul public ca proiecte sau inițiative și nu trebuie confundate cu reguli deja aplicabile peste tot, în forma descrisă.
Îți poate afecta accesul la credite?
Impozitele locale restante nu funcționează ca un „birou de credit” în sens clasic, însă pot produce efecte indirecte:
-
popriri care afectează venitul disponibil
-
conturi blocate temporar
-
probleme la tranzacții, dacă apar obligații de plată dovedite prin acte fiscale
În plus, orice executare silită are un impact real asupra stabilității financiare.
Ce e cel mai bine să faci dacă ai deja datorii
Dacă ai restanțe, sunt trei pași practici care reduc riscurile:
-
verifică exact suma la Direcția de taxe și impozite locale (online sau la ghișeu), inclusiv accesorii
-
cere situația detaliată pe ani fiscali, ca să știi ce plătești
-
dacă suma e mare, întreabă despre eșalonare/plată în rate, acolo unde există procedură locală
Cel mai costisitor lucru este să nu faci nimic.
De reținut
Impozitele locale neplătite se transformă rapid în datorii mai mari din cauza dobânzilor și penalităților zilnice. Dacă restanța persistă, primăria poate trimite somații și poate ajunge la popriri, sechestru și executare silită. Există și un termen de prescripție de 5 ani pentru dreptul de a cere executarea silită, dar aplicarea lui depinde de situația concretă și de actele făcute de autorități.
