Sari la conținut

Nutriționist român: Aveți rezerve de mâncare în casă? Iată ce alimente ”de urgență” să aveți în permanență cu voi

Alimente ”de urgență” recomandate de nutriționistul Cristian Mărgărit. Ultimele evenimente (pandemia, războiul, cutremurul) ne îndreaptă cu gândul la un stoc de rezervă pentru alimente care să fie folosite în astfel de situații de criză.

Pe lângă haine groase, lanterne, baterii, scule multifuncționale, bandă adezivă, “super glue”, medicamente, trusă de prim-ajutor consider că ar fi bine să acordăm împortanță și alimentelor, scrie nutriționistul, pe blogul său.

Chiar și un blocaj de câteva zile al sistemului bancar poate să ne dea probleme serioase dacă nu am fost prevăzători. Avem două categorii: alimentele pentru stocul de rezervă (termen mediu și lung) și alimentele pentru situații de urgență (termen scurt).

”Trusa cu alimente de urgență”

Stocul pe termen lung consider că ar trebui să asigure minimul necesar (caloric și proteic) pentru familie, timp de 2-3 luni. Poate să pară excesiv însă există și utilitate privind protecția față de creșterile de prețuri, de exemplu.

Mâncarea pentru urgențe ar trebui să ne ajuncă câteva zile, până situația de criză se ameliorează și avem acces la mâncare. Stocul de mâncare pe termen mediu și lung Acest stoc de mâncare poate fi inspirat din ce țineau în mod tradițional peste an strămoșii nostri: alimente dense nutritiv, uscate sau conservate, nu neapărat gata de a fi mâncate.

Conserve de carne

De preferat să nu necesite refrigerare sau congelare. Evident, aici conservele vor fi pe primul loc dar pot fi completate cu alte categorii de alimente. Conservele de carne/pește vor furniza proteine de calitate, ușor de mâncat (sunt gata preparate termic), în caz de întrerupere a alimentării cu energie electrică.

Tradițional aici avem și “carnea la garniță“, cârnații uscați/afumați. Există și tipuri de brânză maturată, în saramură, care nu necesită păstrarea în frigider. Observăm că majoritatea conțin și grăsime, lucru util în acest caz, pentru că ea reprezintă cea mai densă sursă de energie. Chiar și conservele de pește (de exemplu ton) ar fi bine să fie în ulei, de măsline, dacă este posibil.

Conservele de leguminoase și legume

Leguminoasele sunt acele “boabe” care au un aport mare de proteine, carbohidrați complecși, fibre. Fibrele sunt importante, vor susține sănătatea tubului digestiv și imunitatea. Fasolea, mazărea, lintea, năutul sunt cele mai la îndemână. Orezul este de preferat dintre cereale, se găsește și la pungi de câteva kilograme, sigilate.

Putem folosi și pungile vidate dacă vrem să porționăm mai exact. Față de făină și mălai are avantajul că se păstrează mult mai ușor. Civilizații întregi au supraviețuit și multe războaie au fost câștigate datorită orezului. O altă variantă sunt pastele (inclusiv tăițeii “instant”), dar ele ocupă un volum mai mare.

Nucile și semințele

Nucile și semințele sunt surse de grăsimi sănătoase, proteine, fibre, vitamine, minerale. Totuși, ele sunt ceva mai perisabile. Trebuie păstrate, pe cât posibil, în coajă, în vid. Uleiurile se păsterază bine dacă sunt în sticle sau bidoane bine închise.

Deși, zahărul sau sursele concentrate de zaharuri (miere, gem, dulceață, halva, ciocolată) sunt și ele o rezervă de energie, faptul că reduc imunitatea și nu furnizează alți nutrienți mă face să nu le includ pe listă ca neapărat necesare. Aceste stocuri nu trebuie neapărat să fie făcute “de mâine”, putem acumula, în timp, cantități mai mari când ne comandăm de mâncare sau mergem la cumpărături. Reducând risipa putem pune deoparte mâncare în loc de bani. În situații de criză nu putem mânca bani. Mai ales dacă sunt pe card.

Citește continuarea AICI. 

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Mai citeste si:

Doctorul zilei whatsapp channel