O analiză de sânge, adesea ignorată, semnalează riscul de AVC

Pe lângă colesterol și tensiune arterială, nivelurile ridicate de homocisteină devin tot mai recunoscute ca indicator semnificativ de risc vascular și cerebral. Studiile recente arată legături statistice solide între hipermetioninemie și accidente ischemice cerebrale, dar și limite și controverse privind eficacitatea suplimentării cu vitamine B.

Homocisteina este un aminoacid sulfurat creat în organism în timpul metabolizării metioninei (un aminoacid obținut din proteine) și, în condiții normale, este reciclată printr-o cale metabolică care implică folat, vitamina B12 și vitamina B6. Nivelurile normale de homocisteină plasmatică (totală) sunt în general între 5 și 15 µmol/L, iar valori mai mari de 15 µmol/L sunt considerate ridicate și asociate cu un risc vascular sporit.

Citeste si…

Obiceiul de după-amiază esențial pentru sănătatea inimii: cardiologii spun că această practică poate reduce colesterolul în mod natural

Deși testele standard pentru sănătatea cardiovasculară se concentrează pe LDL, HDL, trigliceride sau tensiune, homocisteina nu face parte în mod curent din seturile uzuale de screening — dar cercetările indică importanța sa în predicția de evenimente cerebrale și vasculare.

Un studiu meta-analitic publicat în 2025, care a inclus 96 de studii, a arătat că nivelurile ridicate de homocisteină sunt semnificativ asociate cu un risc mai mare de accident vascular cerebral ischemic (diferență standardizată medie SMD = 1,35, interval de încredere 1,14-1,55) precum și cu subtipuri de AVC și — într-o măsură mai modestă — cu accidente hemoragice.

Citeste si…

Doctor: NU luați vitamina D așa, crește riscul de accident vascular

În plus, o analiză recentă din Frontiers susține că homocisteina poate slăbi pereții vaselor, crescând vulnerabilitatea la rupturi și sângerări intracerebrale.

Astfel, homocisteina nu este doar un „marker pasiv”: ea poate juca un rol activ în disfuncția endotelială, stres oxidativ, inflamație și tendințe trombotice, toate cu potențial de a declanșa sau agrava un AVC.

Legături observaționale și epidemiologice

• Într-o revizuire recentă, s-a identificat că o creștere de 1 µmol/L în homocisteină se asociază cu o creștere cu 6 % a riscului de AVC total (raport liniar).

• În populațiile fără consum obligatoriu de alimente fortificate cu folat, suplimentarea apare mai eficientă în reducerea riscului de AVC.

  Citeste si…

  

  8 alimente recomandate de experți pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral

• De exemplu, meta-analize mai vechi au găsit că reducerea cu 25 % a homocisteinei s-a asociat cu o scădere de ~19 % a riscului de AVC.

Intervenții cu vitamine B

Rezultatele trialurilor clinice randomizate privind suplimentarea cu folat și vitamine B6/B12 pentru reducerea riscului de AVC sunt contradictorii:

• Într-o meta-analiză care a inclus 13 RCT (39.005 participanți), suplimentarea cu acid folic nu a demonstrat un efect major asupra prevenției generale a AVC (RR = 0,93; 95 % CI 0,85-1,03; p = 0,16), deși în subgrupuri — terapii combinate B6/B12 sau populații masculine — s-au observat beneficii modeste (RR ~ 0,83-0,89).

• O meta-analiză mai veche (14 RCT, 54.913 participanți) a raportat o reducere modestă a evenimentelor AVC (RR 0,93; p = 0,04) la populații cu intervenții pe termen lung și fără iodizare fortificată a alimentelor.

• În schimb, studiul „Heart outcomes” (HOPE-2) și alte trialuri mari nu au identificat efecte semnificative ale suplimentării asupra infarctului miocardic sau mortalității în ansamblu.

  Citeste si…

  

  Colesterol ridicat iarna: semne subtile de avertizare care nu trebuie ignorate

• Meta-analiza din articolul B-vitamins for stroke prevention raportează că suplimentarea cu B9, B12 și B6 poate reduce riscul de AVC cu ~10 % (RR 0,90, 95 % CI 0,82-0,99) în comparație cu placebo, dar efectele sunt mai pronunțate în populații cu lipsă de folat și în zone fără fortificare alimentară obligatorie.

• Mai mult, în cazul pacienților cu antecedent de AVC sau atac ischemic tranzitor (TIA), trialul VITATOPS (cu ~8.000 pacienți) a demonstrat că, deși suplimentele scad homocisteina (pe medie ~-4 µmol/L), nu au influențat semnificativ incidența declinului cognitiv sau a noului AVC pe termen mediu (~3,4 ani).

• Un studiu recent din 2025 în jurnalul Stroke critică modul în care liniile directoare nu recomandă utilizarea B-vitaminelor pentru prevenirea repetitivă de AVC, deși argumentează că reducerea homocisteinei ar putea fi benefică în faza primară în anumite contexte populationale.

Prin urmare, dovezile clinice sunt mixte: efectul pozitiv este moderat și depinde mult de populație (cu deficiențe de folat), durata intervenției și alegerea dozajelor și compușilor vitaminici.

Cum se măsoară și cum interpretezi testul de homocisteină

Testul este cunoscut sub denumirea de plasmatic total homocysteine (tHcy) și se realizează pe un eșantion de sânge. Interpretarea rezultatelor trebuie adaptată în funcție de laborator, vârstă, sex și statut nutrițional.

Un rezultat peste 15 µmol/L ar trebui interpretat ca un semnal de alarmă, în special la persoane cu alți factori de risc vascular (hipertensiune, diabet, dislipidemie, fumat).

Important: acest test nu este inclus în panourile lipide standard, deci trebuie solicitat explicit. Medicul poate evalua justificarea sa în funcție de istoricul personal și familial.

Ce se poate face pentru a reduce homocisteina

Deși nu există un ghid universal stabilit, recomandările bazate pe dovezile existente includ:

1. Alimentație bogată în folat și vitamine B

   • Legume cu frunze verzi (spanac, kale, salată, broccoli), leguminoase (fasole, linte), avocado

   • Cereale integrale

   • Alimente fortificate cu acid folic (în unele țări)

   • Ouă, lactate, carne slabă pentru aport de vitamina B12

   • Banane, cartofi, nuci pentru vitamina B6

2. Suplimentare controlată cu vitamine B6, B9 și B12

   • Dozele pot varia: de exemplu, 0,4–0,8 mg acid folic (B9) s-au folosit în unele studii cu efecte pozitive.

   • Totuși, dozaje mari de cianocobalamină (B12) pot fi mai puțin eficiente la pacienții cu disfuncție renală.

   • Combinațiile de vitamine B (folat + B6 + B12) par cele mai promițătoare în studii.

3. Modificări de stil de viață

   • Activitate fizică regulată

   • Evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool

   • Controlul hipertensiunii, diabetului și dislipidemiei

4. Monitorizare periodică

   • Repetarea testului de tHcy la intervale stabilite (de ex. anual)

   • Corelarea valorilor cu alți parametri vasculari

Este esențial de subliniat: suplimentarea nu este un panaceu. În zone unde alimentele sunt fortificate cu folat, beneficiile suplimentelor adiționale pot fi mai reduse.

Cine ar trebui să facă acest test

Nu se recomanda testarea în masă, ci pentru persoane cu:

• Istoric personal sau familial de accidente vasculare

• Factorii de risc vascular necontrolați

• Deficiență nutrițională cunoscută (ex. vegetarianism strict, gastrită atrofică)

• Boli renale cronice

• Stări de malabsorbție intestinală

În aceste cazuri, medicul va evalua beneficiul potențial al testării și al intervenției.

Recomandări practice

• Homocisteina este un biomarker promițător în predicția riscului de AVC, completând ce știm despre colesterol și tensiune.

• Deși nu are aceeași “popularitate” ca testele lipidice, dovada epidemiologică pentru legătura homocisteinei cu riscul cerebral este solidă și în expansiune.

• Intervențiile cu vitamine B pot reduce nivelurile de homocisteină și au arătat beneficii modeste la unele grupuri, dar nu există un consens universal.

• Pentru persoanele cu risc vascular crescut, testarea și eventual suplementarea în context medical pot fi justificate, sub supraveghere.

• Ca întotdeauna, dieta echilibrată, exercițiul și controlul factorilor tradiționali rămân baza oricărei strategii de prevenție cerebrală.