Sari la conținut

O boală aparent banală, a doua cauză de mortalitate în rândul copiilor

Boala diareică reprezintă a doua cauză de îmbolnăvire și mortalitate la copiii sub 5 ani. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel mondial, peste 700.000 de copii își pierd viața, anual, din cauza diareei. Iată de ce diareea trebuie tratată cu toată seriozitatea, mai ales atunci când apare la copii de vârstă mică. Să nu uităm că, acum, în sezonul cald, boala diareică acută este cea mai frecventă patologie a copilului, adeseori fiind o amintire neplăcută cu care ne întoarcem din concediu sau de la un loc de joacă supraaglomerat. De aceea, aducem în atenția părinților informații utile despre această boală și soluții terapeutice eficiente și ușor de acceptat de către copii.

Diareea: definiție, cauze, simptome

Diareea se caracterizează prin prezența a mai mult de 3 scaune moi sau apoase, survenite la un copil aflat anterior în stare bună de sănătate. În majoritatea cazurilor, diareea este o afecțiune ușoară, pasageră, care se vindecă în 3-7 zile cu tratament corect. Dar neglijată poate deveni o afecțiune gravă, însoțită de deshidratare severă și complicații ce pot duce la deces. Riscurile sunt cu atât mai mari, cu cât vârsta copilului este mai mică (0-3 ani).
Diareea poate fi:

  1. acută: se instalează brusc și se menține 1-3 zile;
  2. cronică: persistă mai mult de 3 săptămâni (de obicei constituie un simptom al afecțiunilor cronice gastro-intestinale);

În funcție de cauza producerii diareei (agentul patologic), există diaree:

  1. virală: indusă de virusuri (ex. Rotavirus, Norovirus etc.)
  2. bacteriană: produsă de bacterii (ex. E. coli, Salmonella, Clostridium difficile etc.)
  3. fungică (ciuperci de genul Candida albicans)
  4. parazitară (ex. Giardia lambia)

Diareea la copil apare deseori secundar unei îmbolnăviri (ex. în cadrul unei faringo-amigdalite sau otite), din cauza unor alergii sau greșeli alimentare sau utilizării incorecte a antibioticelor.
În funcție de vârsta copilului, scaunele diareice pot fi asociate astfel:

  1. la bebeluși: refuzul alimentației, plâns, agitație, paloare, febră, vărsături, erupții tegumentare;
  2. la copii de peste 1 an: tablou similar bebelușilor, dar greața, durerile abdominale și refuzul alimentației sunt mai pronunțate;
  3. la copii de peste 5 ani: suferințele sunt exprimate prin limbaj și se caraterizează prin dureri abdominale, greață, vărsături, febră, dureri în gât.

Deshidratarea, un risc ce poate fi prevenit

Principalul pericol al diareei la copil îl reprezintă deshidratarea. Aceasta apare din cauza numărului crescut de scaune moi sau apoase, prin care organismul pierde o cantitate importantă de apă și săruri minerale. Dacă aceste pierderi nu sunt compensate, se poate ajunge la deshidratare. Riscul de deshidratare este mare în cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani. Deshidratarea se manifestă prin uscăciunea gurii și a pielii, reducerea cantității de urină, care devine închisă la culoare, iritabilitate, crampe musculare, scădere în greutate, senzație de slăbiciune.
Pentru a preveni deshidratarea, medicii recomandă să îi asigurați copilului aportul suficient de lichide bogate în minerale: ceaiuri (mentă, afine), apă plată ușor îndulcită cu glucoză, supă limpede de legume (morcov, dovlecel), apă în care s-a fiert orez. Soluțiile de rehidratare orală (SRO) sunt indicate mai ales sugarilor și copiilor sub 5 ani. În cazul acestora, dacă pierderea în greutate prin deshidratare depășește 5% din masa corporală, se recomandă prezentarea la medic.

Un tratament rapid și eficient

Deshidratarea poate fi prevenită și prin instituirea rapidă a unui tratament antidiareic eficient. În acest scop, medicii spun că ideal este să utilizăm un antidiareic care acționează rapid, reducând numărul scaunelor diareice și în același timp restabilind funcția normală a intestinului. Gelatina tanat este un astfel de antidiareic, care are proprietatea de a forma o peliculă protectoare la nivelul peretelui intestinal. Astfel se limitează contactul agenților patogeni cu mucoasa intestinală, contribuind la eliminarea lor prin scaun. Gelatina tanat are rolul de a restabili funcția fiziologică a peretelui intestinal și de a proteja mucoasa intestinală inflamată. Prin studii clinice s-a demonstrat că gelatina tanat are un efect rapid, care apare în primele 12 ore de la administrare.
Gelatina tanat nu se absoarbe sistemic, nu acționează asupra sistemului nervos central și nici asupra motilității intestinale. Este o substanță sigură în tratamentul sugarilor și copiilor. În plus, gelatina tanat are gust neutru, se dizolvă în puțină apă sau ceai și este acceptată cu ușurință de copii. Aceste aspecte sunt cu atât mai importante în cazul copiilor, cărora nu întotdeauna li se administrează ușor medicamentele.

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel