Sari la conținut

O infecție fungică rezistentă la antibiotice se răspândește necontrolat în spitalele din Europa. România, printre cele mai afectate

  • de
  • ;
spital
Sursă foto; CComplets

Ciuperca rezistentă Candidozyma auris se răspândește rapid în spitalele europene, avertizează ECDC. Numărul infecțiilor a crescut la peste 1.300 într-un singur an, iar mai multe țări, inclusiv România, raportează transmitere necontrolată.

Potrivit datelor ECDC, între 2013 și 2023, în statele Uniunii Europene și Spațiului Economic European au fost raportate peste 4.000 de cazuri, dintre care 1.346 doar în anul 2023 — cel mai mare număr de până acum. Cele mai afectate state sunt SpaniaGreciaItaliaRomânia și Germania.

Citeste si…

C. auris a trecut de la câteva cazuri izolate la o răspândire largă în anumite țări, în doar câțiva ani. Asta arată cât de repede poate scăpa de sub control”, a declarat dr. Diamantis Plachouras, coordonator al Departamentului de Rezistență Antimicrobiană din cadrul ECDC.

El subliniază că, deși situația este gravă, răspândirea nu este inevitabilă: „Avem încă o fereastră de timp pentru a preveni instalarea definitivă a acestei infecții în spitalele europene”.

Infecție letală și greu de eliminat

Candidozyma auris este o ciupercă microscopică care se transmite cu ușurință în unitățile medicale și este rezistentă la multe tratamente antifungice.

Citeste si…

Ea poate supraviețui pe suprafețe și echipamente medicale săptămâni întregi, ceea ce o face extrem de dificil de eradicat. La pacienții cu imunitate scăzută, provoacă infecții grave și adesea letale, mai ales în secțiile de terapie intensivă.

Este una dintre cele mai provocatoare infecții cu care ne-am confruntat vreodată în spitale”, explică reprezentanții ECDC.

Țări care nu mai pot distinge focarele între ele

În unele state, situația a devenit critică. În GreciaItaliaRomânia și Spania, autoritățile sanitare spun că nu mai pot delimita focare individuale, pentru că ciuperca circulă deja pe scară largă, în spitale și regiuni întregi.

Citeste si…

Alte țări, precum FranțaGermania și Cipru, au raportat recent focare noi, iar Turcia și Bosnia și Herțegovina au confirmat primele cazuri.

ECDC atrage atenția că în țări precum Grecia, Italia și Spania, C. auris a devenit endemică în doar 5-7 ani de la primul caz raportat, semn că răspândirea este extrem de rapidă.

Lipsă de supraveghere și protocoale naționale

În ciuda pericolului tot mai mare, doar 17 dintre cele 36 de țări participante la raport dispun de un sistem național de monitorizare pentru C. auris, iar doar 15 au ghiduri specifice de prevenire și control.

Fără supraveghere și raportare obligatorie, nu vom ști niciodată adevărata amploare a problemei”, avertizează experții ECDC.

Citeste si…

Laboratoarele din 29 de țări au capacitatea de a diagnostica infecția, dar multe spitale nu trimit probe la testare, ceea ce întârzie detectarea focarelor și permite ciupercii să circule nedepistată.

Ce recomandă ECDC spitalelor europene

Specialiștii cer statelor să acționeze rapid: să implementeze testarea de rutină în spitale, să izoleze imediat pacienții confirmați, să igienizeze riguros toate suprafețele și echipamentele și să instruiască personalul medical.

Detectarea timpurie și controlul riguros pot face diferența între câteva cazuri izolate și o criză națională”, subliniază dr. Plachouras.

Q&A – Ce trebuie să știm despre Candidozyma auris

Ce este C. auris?
Este o ciupercă microscopică rezistentă la antifungice, care provoacă infecții severe la pacienții spitalizați și imunodeprimați.

Cum se transmite?
Prin contact direct între pacienți sau indirect, prin suprafețe, lenjerie, aparate medicale și mâinile personalului.

Cine este cel mai expus?
Pacienții din ATI, cei cu imunitate scăzută sau cu dispozitive invazive (catetere, ventilatoare, linii venoase).

Există tratament eficient?
Tratamentul este dificil. Unele tulpini sunt rezistente la toate antifungicele uzuale, ceea ce complică terapia.

Ce pot face spitalele?
Să implementeze protocoale de testare, raportare, izolare imediată și dezinfectare riguroasă, pentru a preveni focarele.

Elena Oceanu

Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel