Din cuprinsul articolului
O echipă internațională de cercetători a reușit să restaureze memoria și funcțiile cognitive la modele animale cu Alzheimer printr-un mecanism neașteptat: corectarea erorilor de „editare” genetică din neuroni, nu doar prin stimularea energiei celulare.
Rezultatele, publicate în revista Science Advances, arată că menținerea unui nivel optim al moleculei NAD⁺ (nicotinamidă adenin dinucleotidă oxidată) – o substanță produsă natural de organism, dar care scade odată cu vârsta – poate proteja creierul și chiar inversa efectele neurodegenerative observate în boala Alzheimer.
Cum a fost descoperit mecanismul care reactivează memoria
Studiul a fost realizat de cercetători de la Universitatea din Oslo (Norvegia), Spitalul Universitar Akershus, Universitatea Jinan (China) și Universitatea din Minho (Portugalia).
Punctul de plecare a fost o întrebare esențială: de ce suplimentele care cresc NAD⁺ – precum nicotinamida ribozidă (NR) sau nicotinamida mononucleotidă (NMN) – par să îmbunătățească memoria în unele studii, dar mecanismul nu era clar?
„Am știut că NAD⁺ susține metabolismul energetic al celulelor, dar am descoperit că are un rol mult mai profund, la nivel genetic”, explică dr. Alice Ruixue Ai, cercetător la Universitatea din Oslo și primul autor al studiului.
Echipa a observat că NAD⁺ poate repara erorile de splicing ARN – procesul prin care celulele „decupează” și asamblează informația genetică pentru a produce proteine funcționale. În Alzheimer, acest mecanism se dereglează, ducând la proteine anormale și moarte neuronală accelerată.
Efecte spectaculoase la șoareci și viermi de laborator
Experimentele au început cu viermi de laborator (Caenorhabditis elegans) modificați genetic pentru a produce proteina tau umană – una dintre cauzele majore ale degenerării neuronale în Alzheimer.
Prin creșterea nivelului de NAD⁺, cercetătorii au observat corectarea erorilor de splicing, îmbunătățirea mișcării și a comportamentelor de învățare la animale.
Rezultatele au fost apoi replicate în modele murine (șoareci) care prezentau mutații similare cu cele observate la pacienții cu Alzheimer. Suplimentarea cu NR sau NMN a restabilit expresia a sute de gene implicate în sănătatea neuronală și a îmbunătățit performanțele cognitive.
Cheia procesului a fost identificarea unei proteine numite EVA1C, care acționează ca un „supervizor” al procesului de splicing.
„Când am blocat EVA1C, efectul protector al NAD⁺ a dispărut complet. Asta confirmă că această cale moleculară este esențială pentru repararea defectelor neuronale”, explică dr. Evandro Fei Fang-Stavem, profesor asociat la Universitatea din Oslo.
Confirmări în țesuturi cerebrale umane
Pentru a testa relevanța la oameni, cercetătorii au analizat mostre de creier de la pacienți cu Alzheimer.
Rezultatul a fost clar: nivelurile de EVA1C erau mult reduse în hipocamp și cortexul entorhinal – regiunile responsabile de memorie și primele afectate de boală.
Acest lucru sugerează că scăderea NAD⁺ și dereglarea splicingului ARN nu sunt doar consecințe ale bolii, ci pot fi mecanisme cauzale care accelerează pierderea cognitivă.
NAD⁺, o țintă terapeutică tot mai promițătoare
NAD⁺ este una dintre moleculele celulare fundamentale pentru viață. Participă la metabolismul energetic, repararea ADN-ului și protecția împotriva stresului oxidativ.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, nivelul său scade constant, iar această reducere este corelată cu îmbătrânirea celulară, inflamația cronică și declinul cognitiv.
„Păstrarea unui nivel sănătos de NAD⁺ ar putea fi o strategie importantă pentru a menține identitatea neuronală și a întârzia declinul cognitiv”, afirmă dr. Ai.
Deși suplimentele cu precursori de NAD⁺ (NR, NMN) sunt deja disponibile pe piață și testate în studii clinice timpurii, cercetătorii avertizează că tratamentul Alzheimerului este mult mai complex și că aceste molecule nu pot fi considerate deocamdată un leac.
Ce urmează
Echipa internațională intenționează să continue cercetările în studii clinice pe pacienți umani, pentru a determina dacă același mecanism NAD⁺–EVA1C observat la animale se reproduce în creierul uman afectat de Alzheimer.
Dacă rezultatele vor fi confirmate, noua cale moleculară ar putea deveni o țintă terapeutică majoră, oferind o alternativă la tratamentele actuale, care acționează doar asupra simptomelor, nu asupra cauzei biologice.
„Este pentru prima dată când avem o dovadă clară că un metabolit natural poate repara erori fundamentale în codul genetic neuronal. Nu doar încetinește boala, ci reactivează funcțiile pierdute”, a declarat dr. Fang-Stavem.
De ce Alzheimerul rămâne o provocare medicală uriașă
Boala Alzheimer afectează peste 55 de milioane de oameni la nivel global, conform Organizației Mondiale a Sănătății, și este cea mai frecventă formă de demență.
Tratamentele actuale, precum anticorpii monoclonali anti-beta-amiloid, pot încetini modest progresia bolii, dar nu restaurează memoria sau structurile neuronale distruse.
Descoperirea legăturii dintre NAD⁺, splicingul ARN și proteina EVA1C oferă o direcție complet nouă, concentrată pe repararea funcțiilor celulare de bază, nu doar pe eliminarea plăcilor amiloide.
Rezultatele aduc o doză reală de speranță într-un domeniu în care progresele au fost lente și controversate.
„Nu vorbim despre o pastilă-minune, ci despre o strategie biologică solidă, bazată pe un proces natural care poate fi restabilit. Este un pas important spre terapii care nu doar opresc Alzheimerul, ci redau pacienților o parte din ceea ce au pierdut: memoria și identitatea”, concluzionează dr. Ai.
