Din cuprinsul articolului
Cercetătorii de la Washington University School of Medicine in St. Louis au dezvoltat un model care poate estima cu o marjă de eroare de doar trei–patru ani momentul în care o persoană va începe să manifeste simptome de boală Alzheimer, folosind un singur test de sânge.
Rezultatele au fost publicate în revista Nature Medicine și ar putea schimba fundamental modul în care sunt concepute studiile clinice și, pe termen mai lung, felul în care este abordată prevenția acestei boli neurodegenerative.
Metoda se bazează pe măsurarea unei proteine din sânge, p-tau217, care reflectă acumularea în creier a proteinelor amiloid și tau — semnele biologice centrale ale bolii Alzheimer.
Importanța descoperirii
Boala Alzheimer afectează peste șapte milioane de persoane doar în Statele Unite, iar costurile medicale și de îngrijire pe termen lung asociate demențelor sunt estimate să ajungă la aproape 400 de miliarde de dolari în 2025, potrivit Alzheimer’s Association. În prezent, nu există un tratament curativ, iar simptomele apar cu mult timp după ce modificările patologice din creier au început.
Posibilitatea de a estima din timp când vor apărea simptomele ar permite testarea mai eficientă a terapiilor preventive și, în viitor, ar putea ajuta pacienții și medicii să planifice intervenții menite să încetinească evoluția bolii.
Analizele de sânge, mai accesibile
Studiul pornește de la o observație esențială. Proteinele amiloid și tau se acumulează în creier într-un mod predictibil, cu ani sau chiar decenii înainte de primele semne clinice. Cercetătorii compară acest proces cu inelele de creștere ale unui copac.
„Dacă știm câte inele are un copac, știm câți ani are. Amiloidul și tau se acumulează într-un tipar constant, iar momentul în care devin detectabile prezice puternic când vor apărea simptomele Alzheimer”, a explicat Kellen K. Petersen, autor principal al studiului.
Nivelul plasmatic al proteinei p-tau217 reflectă tocmai această acumulare cerebrală și poate fi măsurat printr-un test de sânge, mult mai accesibil decât investigațiile imagistice sau analizele de lichid cefalorahidian.
Cum a fost realizat studiul
Cercetătorii au analizat datele a 603 adulți în vârstă, care trăiau independent în comunitate și participau la două mari programe de cercetare de lungă durată
– Knight Alzheimer Disease Research Center al universității din St. Louis
– Alzheimer’s Disease Neuroimaging Initiative, un consorțiu multicentric din SUA
Proteina p-tau217 a fost măsurată folosind mai multe teste de sânge, inclusiv unul deja disponibil clinic, ceea ce arată că modelul funcționează indiferent de producătorul testului.
Rezultatele au arătat că modelele pot prezice vârsta de debut a simptomelor cu o precizie de aproximativ trei–patru ani.
Ce au observat cercetătorii despre vârstă și reziliența creierului
Un aspect important este legat de diferențele dintre persoanele mai tinere și cele mai în vârstă. La participanții mai tineri, intervalul dintre apariția p-tau217 crescut în sânge și debutul simptomelor a fost mai lung.
De exemplu
– o persoană la care p-tau217 devine crescut la 60 de ani poate dezvolta simptome abia după aproximativ 20 de ani
– dacă aceeași proteină devine crescută la 80 de ani, simptomele pot apărea după circa 11 ani
Acest lucru sugerează că un creier mai tânăr poate tolera mai mult timp modificările patologice înainte ca funcțiile cognitive să fie afectate.
Ce urmează și ce nu se recomandă încă
În prezent, testele de sânge pentru p-tau217 sunt utilizate pentru susținerea diagnosticului la persoanele care au deja tulburări cognitive. Ele nu sunt recomandate pentru populația generală fără simptome, în afara studiilor clinice.
„Pe termen scurt, aceste modele vor accelera cercetarea și studiile clinice. Pe termen lung, obiectivul este să putem spune pacienților, individual, când este probabil să apară simptomele, pentru a construi împreună un plan de prevenție sau încetinire a bolii”, a explicat Suzanne E. Schindler, autor senior al studiului.
Echipa a făcut public codul folosit pentru dezvoltarea modelelor, iar cercetătorii din alte centre pot rafina metoda. Există deja și o aplicație web dedicată explorării acestor „ceasuri biologice” ale Alzheimerului.
De ce este un pas important, dar nu un verdict
Specialiștii subliniază că predicția nu înseamnă certitudine absolută și nici diagnostic individual automat. Alzheimerul rămâne o boală complexă, influențată de genetică, stil de viață și alți factori biologici.
Totuși, capacitatea de a transforma un proces invizibil, care se desfășoară ani la rând în creier, într-o estimare măsurabilă printr-un test de sânge reprezintă un progres major. Este un pas spre o medicină mai predictivă, care să intervină înainte ca pierderile cognitive să devină ireversibile.
