Din cuprinsul articolului
Cercetătorii au arătat că prezența proteinelor în urină – un semn aparent banal al unei probleme renale – poate fi, de fapt, un indicator timpuriu al riscului de demență, chiar și cu decenii înainte ca primele semne de pierdere a memoriei să apară.
Studiul, publicat în toamna lui 2025 și bazat pe date dintr-un amplu proiect de cercetare internațional, a urmărit aproximativ 130.000 de persoane timp de mai mulți ani.
Rezultatele au arătat că persoanele cu niveluri mai ridicate de proteină în urină – o afecțiune numită albuminurie – au avut un risc semnificativ mai mare de a dezvolta demență, în special demență vasculară și forme mixte care combină simptomele Alzheimerului cu afectarea vaselor de sânge.
„Legătura a rămas puternică indiferent de funcția generală a rinichilor”, explică autorul principal al studiului. „Cu alte cuvinte, chiar și atunci când testele renale par normale, prezența proteinei în urină poate fi un semn de avertizare pentru creier.”
Rinichii și creierul – o legătură surprinzător de strânsă
Atât rinichii, cât și creierul depind de rețele complexe de vase de sânge fine, care pot fi afectate de aceiași factori: tensiunea arterială crescută, diabetul, fumatul, obezitatea sau colesterolul ridicat.
Când vasele de sânge se deteriorează, filtrul renal devine „permeabil” și lasă să treacă proteine care în mod normal ar rămâne în sânge.
Același mecanism poate afecta și bariera hematoencefalică – scutul natural care protejează creierul de toxine și inflamații. Odată ce această barieră devine „porosă”, substanțele nocive pot pătrunde în țesutul cerebral, declanșând procese inflamatorii ce duc în timp la deteriorarea cognitivă.
„Acest studiu subliniază că sănătatea rinichilor și a creierului este mult mai interconectată decât credeam până acum”, a declarat prof. Lothar Drechsel, neurolog la Universitatea din Tübingen, într-un comentariu pentru Nature Aging (octombrie 2025).
Ce e albuminuria
Albuminuria este o afecțiune detectată printr-un test simplu de urină, disponibil în majoritatea cabinetelor medicale. Testul măsoară cantitatea de albumină, o proteină care ar trebui să rămână în sânge, nu să ajungă în urină.
De obicei, acest parametru este verificat doar la pacienții cu diabet sau hipertensiune, însă noile dovezi sugerează că screeningul ar trebui extins și la persoanele de peste 50 de ani, în special dacă există antecedente familiale de boli cardiovasculare sau demență.
„Testul este rapid, neinvaziv și costă doar câțiva lei. Dacă aceste rezultate vor fi confirmate, am putea avea în mâini un instrument de predicție extrem de valoros”, a explicat Drechsel.
Medicamentele pentru rinichi, benefice și pentru creier?
Cercetătorii cred că tratamentele care protejează rinichii ar putea avea efecte duble, reducând și riscul de declin cognitiv.
Printre acestea se numără medicamentele antihipertensive din clasele IECA (inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei) și ARB (blocanți ai receptorilor de angiotensină), folosite frecvent în tratamentul hipertensiunii.
De asemenea, medicamentele mai noi precum GLP-1 agonistii (semaglutide – cunoscut sub denumirea comercială Ozempic) sau inhibitorii SGLT2 (dapagliflozin, empagliflozin) – create inițial pentru diabet – s-au dovedit capabile să reducă pierderile de proteine în urină.
„Aceste terapii ar putea, teoretic, să protejeze și memoria, deși acest efect trebuie confirmat prin studii pe termen lung”, a spus Drechsel.
Când e momentul să te testezi
Vascularizarea rinichilor și a creierului se deteriorează lent, de-a lungul decadelor, fără simptome vizibile.
De aceea, specialiștii recomandă testarea din decada a cincea de viață, mai ales dacă ai:
-
tensiune arterială crescută;
-
diabet sau prediabet;
-
istoric de boli renale în familie;
-
obezitate;
-
fumat cronic;
-
dietă bogată în sare și grăsimi saturate.
În România, testul de proteină urinară este disponibil gratuit în unele cabinete de medicină de familie sau în cadrul analizelor uzuale, dar puțini pacienți îl solicită preventiv.
Rinichii, oglinda creierului
Noile descoperiri se aliniază cu alte studii recente. Cercetători de la University College London au publicat în 2024, în The Lancet Healthy Longevity, un studiu pe 200.000 de persoane care arată că persoanele cu funcție renală scăzută au un risc cu 40% mai mare de demență.
De asemenea, un raport al Alzheimer’s Association din 2025 confirmă legătura directă între sănătatea vasculară sistemică și declinul cognitiv precoce.
„Demența nu începe brusc, ci se construiește în tăcere, uneori cu 20–30 de ani înainte de simptome. Orice indicator care ne ajută să o detectăm devreme este o comoară medicală”, spune dr. Claire Sexton, directoare de cercetare la Alzheimer’s Association.
Prevenția rămâne cea mai bună strategie
Chiar dacă nu există încă o metodă sigură de prevenire a demenței, studiul arată că protejarea rinichilor înseamnă și protejarea creierului.
Măsurile recomandate sunt simple și bine-cunoscute:
-
menținerea tensiunii arteriale sub control;
-
evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool;
-
alimentație echilibrată, săracă în sare și grăsimi animale;
-
exercițiu fizic regulat (cel puțin 30 min/zi);
-
control periodic al glicemiei și colesterolului.
„Un stil de viață sănătos nu e doar despre inimă sau siluetă – e o investiție în memorie și claritate mentală”, adaugă dr. Sexton.