Din cuprinsul articolului
O doză unică de fungicid administrată în timpul sarcinii poate declanșa boli care persistă și se agravează pe parcursul a 20 de generații. Este concluzia unui studiu publicat în februarie 2026 de cercetători de la Washington State University, care arată că efectele unei expuneri toxice nu doar că se transmit urmașilor, ci pot deveni letale după mai multe secole, raportat la durata unei vieți umane.
Cercetarea, publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences descrie un fenomen numit moștenire epigenetică transgenerațională. Modificările produse în celulele reproductive rămân stabile pe termen foarte lung, la fel ca o mutație genetică, chiar dacă ADN-ul nu este modificat.
Ce au descoperit cercetătorii
Studiul a analizat 20 de generații de șobolani proveniți dintr-o femelă gestantă expusă la vinclozolin, un fungicid utilizat în agricultură pentru combaterea mucegaiului și a putregaiului la culturile de fructe. Doza a fost ajustată la un nivel considerat scăzut, sub cel estimat pentru expunerea medie umană prin dietă.
Bolile asociate cu această expunere au inclus afecțiuni renale, tulburări ale prostatei, probleme ovariene și testiculare, precum și dereglări reproductive. În primele 14 generații, incidența bolilor a rămas relativ constantă. Începând cu generația a 15-a, cercetătorii au observat o agravare bruscă, cu rate ridicate de mortalitate în timpul nașterii, atât la mame, cât și la pui.
„Odată ce modificarea este programată în linia germinală, devine la fel de stabilă ca o mutație genetică”, explică Michael Skinner, profesor de biologie și director fondator al Center for Reproductive Biology din cadrul universității.
De ce contează acest lucru pentru oameni
Douăzeci de generații la șobolani înseamnă câțiva ani. În cazul oamenilor, aceeași perioadă se traduce prin aproximativ 500 de ani. Această diferență de scară temporală complică identificarea cauzelor reale ale bolilor cronice moderne.
Michael Skinner susține că o parte din cancerele, bolile cardiovasculare sau tulburările metabolice diagnosticate astăzi ar putea avea legătură cu expunerile toxice ale strămoșilor, într-o perioadă în care utilizarea pesticidelor și fungicidelor a crescut rapid.
Datele epidemiologice susțin contextul general. Potrivit Centers for Disease Control and Prevention, peste 60 la sută dintre adulții americani trăiesc cu cel puțin o boală cronică, iar mai mult de 40 la sută au două sau mai multe
Creșterea incidenței acestor boli coincide temporal cu extinderea agriculturii industriale și cu utilizarea pe scară largă a substanțelor chimice de sinteză.
Ce este moștenirea epigenetică transgenerațională
Spre deosebire de mutațiile genetice clasice, modificările epigenetice nu schimbă secvența ADN. Ele influențează modul în care genele sunt activate sau dezactivate. În acest studiu, fungicidul a produs astfel de modificări în spermă și ovule, care au fost apoi transmise mai departe, generație după generație.
Expunerea unei femei însărcinate afectează simultan fătul și celulele germinale ale acestuia, din care se vor forma generațiile următoare. Efectul nu se diluează automat în timp, așa cum se credea anterior.
Rezultatele confirmă observații anterioare din studii pe animale și se aliniază cu datele emergente din cercetarea pe oameni, care identifică semnături epigenetice similare în celulele reproductive.
De ce boala s-a agravat după 15 generații
Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate este momentul în care patologia devine letală. Cercetătorii sugerează existența unui prag biologic. Modificările epigenetice acumulate generează un stres celular care, la un anumit punct, depășește capacitatea organismului de adaptare.
În modelul animal, acest lucru s-a manifestat prin complicații severe la naștere și mortalitate ridicată. Fenomenul ridică întrebări importante despre stabilitatea pe termen lung a sănătății populațiilor expuse cronic la substanțe chimice.
Există o cale de prevenție
Deși concluziile pot părea alarmante, studiul oferă și o perspectivă practică. Echipa lui Skinner a identificat biomarkeri epigenetici care pot indica susceptibilitatea pentru anumite boli cu până la 20 de ani înainte de apariția simptomelor.
Astfel de markeri există deja pentru aproximativ zece categorii de boli, potrivit cercetătorilor. Ei nu indică prezența bolii, ci un risc crescut viitor, ceea ce deschide posibilitatea unor intervenții timpurii legate de stilul de viață, monitorizare medicală și tratamente preventive.
„Putem muta medicina de la reacție la prevenție”, spune Skinner, subliniind că informația epigenetică poate deveni un instrument clinic valoros.
Ce rămâne de clarificat
Studiul a fost realizat pe animale, iar extrapolarea directă la oameni necesită prudență. Totuși, concordanța dintre datele experimentale și tendințele observate în sănătatea publică sugerează că impactul expunerilor toxice asupra generațiilor viitoare este subestimat.
Cercetarea adaugă un argument solid pentru regândirea politicilor privind utilizarea substanțelor chimice în agricultură și industrie, dar și pentru investiții mai mari în prevenție și monitorizare epigenetică.
Pentru indivizi, mesajul nu este fatalist. Moștenirea biologică poate crește riscul, nu stabilește un destin inevitabil. Înțelegerea acestor mecanisme oferă, pentru prima dată, șansa de a interveni cu mult înainte ca boala să apară.
