Din cuprinsul articolului
Un amplu studiu realizat pe 11.000 de persoane indică faptul că o proporţie semnificativă de persoane în vârstă pot înregistra îmbunătăţiri semnificative ale funcţiilor fizice sau ale creierului de-a lungul timpului, iar modul în care oamenii privesc îmbătrânirea ar putea avea un rol important în aceste evoluţii.
Îmbătrânirea este adesea descrisă ca un proces inevitabil de pierdere treptată a capacităţilor fizice şi cognitive. Date noi sugerează însă că evoluţia la vârste înaintate este mai complexă.
O echipă de cercetători de la Universitatea Yale contrazice ideea că îmbătrânirea vine, în mod inevitabil, cu deteriorarea capacităţilor fizice şi a funcţiilor creierului.Potrivit studiului publicat în revista Geriatrics, aproape jumătate dintre persoanele peste 65 de ani îşi pot îmbunătăţi funcţiile cognitive sau fizice odată cu înaintarea în vârstă, susţin autorii.
Cercetarea a analizat date colectate timp de peste un deceniu de la participanţi la Health and Retirement Study, un studiu naţional din Statele Unite, care urmăreşte starea de sănătate şi condiţiile de viaţă ale vârstnicilor americani.
Evaluarea performanțelor cognitive
Performanţa cognitivă a fost evaluată printr-o evaluare globală a funcţionării mintale. Capacitatea fizică a fost măsurată prin viteza de mers, un indicator utilizat frecvent în geriatrie şi considerat un „semn vital”, deoarece este asociat cu riscul de dizabilitate, internare în spital şi mortalitate.
Pe parcursul unei perioade de urmărire de până la 12 ani, 45% dintre participanţi au prezentat îmbunătăţiri în cel puţin una dintre cele două categorii analizate.
Aproximativ 32% au înregistrat îmbunătăţiri ale performanţei cognitive, iar 28% au prezentat progrese ale performanţei fizice. În numeroase cazuri, aceste îmbunătăţiri au depăşit pragurile considerate semnificative din punct de vedere clinic.
Rezultatele au devenit şi mai evidente atunci când cercetătorii au inclus în analiză şi participanţii ale căror scoruri cognitive au rămas stabile, fără să scadă. În acest caz, peste jumătate dintre participanţi nu au urmat evoluţia considerată frecvent inevitabilă, respectiv acea deteriorare a funcţiei cognitive odată cu înaintarea în vârstă.
Autorul principal al studiului, Becca R. Levy, profesor de ştiinţe sociale şi comportamentale la Yale School of Public Health (YSPH), notează că aceste rezultate devin vizibile atunci când evoluţia este analizată la nivel individual, şi nu doar la nivel de medie a grupului. Analizele bazate pe medii statistice tind să sugereze declin general, însă evaluarea traiectoriilor individuale arată că o proporţie relevantă dintre participanţi a înregistrat îmbunătăţiri.
„Mulţi oameni asociază îmbătrânirea cu o pierdere inevitabilă şi continuă a capacităţilor fizice şi a funcţiilor mentale”, a declarat dr. Levy, expert internaţional în determinanţii psihosociali ai sănătăţii la vârste înaintate. „Rezultatele noastre arată că îmbunătăţirea în etapele târzii ale vieţii nu este rară, ci frecventă, iar acest aspect ar trebui inclus în modul în care înţelegem procesul de îmbătrânire”.
Analiza a arătat că persoanele care aveau o percepţie mai pozitivă asupra îmbătrânirii aveau o probabilitate semnificativ mai mare de a înregistra îmbunătăţiri ale performanţei cognitive şi ale vitezei de mers.
Această asociere s-a menţinut şi după ce cercetătorii au luat în calcul alţi factori care ar putea influenţa rezultatele, precum vârsta, sexul, nivelul de educaţie, prezenţa bolilor cronice, depresia sau durata perioadei de urmărire.
