Din cuprinsul articolului
Oamenii de știință avertizează! Un studiu realizat de Colegiul societăților academice din Franța, realizat de 2.200 de cercetători, arată îngrijorarea acestora cu privire la decăderea cercetării franceze, în special în domeniul științelor vieții, chimiei și medicinei.
Comunitatea științifică franceză trage un semnal de alarmă. La aproape cinci ani de la votarea legii privind programarea cercetării (LPR), sistemul de finanțare a cercetării publice în Franța este „la capătul puterilor”, anunță Colegiul Societăților Științifice Academice din Franța.
Concluzia studiului: „diagnostic global sever”
Concluzia acestei cercetări prezintă un „diagnostic global sever”, se arată într-un comunicat al Colegiului. Sistemul de finanțare este descris ca fiind „structural subfinanțat, orientat pe termen scurt și supus efectelor modei, inechitabil, consumator de timp, adesea opac și descurajator pentru cercetările cele mai inovatoare”.
Mai mult, este îngrijorător faptul că cercetarea franceză pierde teren, în special în domeniul științelor vieții, chimiei și medicinei.
Responsabilii politici sunt acuzați că subestimează „contribuția unei cercetări publice puternice și bine finanțate la tranzițiile sociale în curs”. În paralel, „supraîncărcarea administrativă” și „complexitatea inutilă” a procedurilor contribuie la deteriorarea condițiilor de muncă și chiar la o „pierdere de sens”.
Observații critice
În ciuda acestor observații critice, participanții au evidențiat „avantaje majore”: credite recurente, „foarte eficiente pentru a crește timpul dedicat cercetării, a facilita proiectele exploratorii și asumarea de riscuri, a garanta stabilitatea echipelor”; cererile de proiecte, în special cele europene, utile pentru colaborări de amploare, interdisciplinaritate sau echipamente grele; infrastructurile mutualizate, „recunoscute ca un punct forte al sistemului francez”; sprijinul autorităților locale; și contractele doctorale CIFRE, „eficiente pentru stimularea colaborărilor între laboratoarele publice și întreprinderi”.
Mai multe propuneri consensuale ies în evidență, în contextul în care bugetul pentru 2026 va fi dezbătut în curând: alocarea a 1 % din PIB pentru cercetarea publică, creșterea semnificativă a creditelor recurente sau recrutarea masivă de personal permanent de cercetare și de sprijin.
