Din cuprinsul articolului
Începând cu imc 40 putem declara obezitatea morbidă. Între 25-30 avem supra-ponderalitate, între 30-35, obezitate gradul 1, 35-40 obezitate gradul 2… De principiu, trebuie totuși ținut cont și de compoziția corporală, mai precis raportul dintre țesutul adipos și cel muscular. Pentru atleți situația stă semnficativ diferită.
În România, conform Studiului Naţional privind Prevalenta Diabetului, a Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi (PREDATORR), 31,4% dintre adulţii cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani sufera de obezitate. Dintre aceştia, 21,5% prezintă obezitate de gradul I, 7,2% au obezitate de gradul II şi 2,7% suferă de obezitate morbidă. În ceea ce priveşte supraponderea, 34,6 % sunt afectaţi.
Ce riscuri presupune obezitatea morbidă?
”Din punct de vedere metabolic – discutăm despre rezistență la insulină, urmată de prediabet și diabet tip 2, dislipidemie, hipercolesteremie (care la rândul ei dezvoltă complicații cardio-vasculare până la insuficiență cardiacă, stop cardio-respirator, infarct miocardic etc), hipertrigliceridemia, steatoze de diverse tipuri pe organele interne – care pot degenera in insuficiență renală, pancreatică, hepatică etc,” a explicat, pentru Doctorul Zilei, Ionut Ignat – specialist în nutriție clinică și tulburări alimentare, Cabinet nutriție NutriGo.
Nutriționistul precizează că nivelul de educație nutrițională în România și a consecințelor asupra sănătății este foarte redus. Deși există o conștientizare generală asupra faptului că excesul ponderal adipos este dăunător sănătății și scurtează perioada de viață și calitatea ei, prevenția este foarte redusă și la fel abordarea terapeutică.
Ce variante de slăbit are o persoană cu un exces mare de greutate?
”Reducerea ponderală a nivelului de țesut adipos ține de importul vs exportul caloric! Deși sportul este un important factor adjuvant și un catalizator în proces, nu este imperativ! La finalul zilei – deficitul caloric sustenabil reprezintă cheia succesului și a mentenanței pe viitor,” adaugă specialistul în nutriție.
În cât timp se pot slăbi 30 de kilograme sau mai mult?
Recomandarea pe ghidurile nutriționale generice este de un raport de 0.5-1% din greutatea totală pe săptămână, dar cazuistica dictează mult mai relevant timpii. Mai ales că în primă fază de abordare pierdem foarte multă apă (din glicogen) și materie fecală până atingem homeostaza de deficit unde realmente reducem direct țesutul adipos! Mai realistic pt un pacient obez morbid este calculul pe termen lung: 1 kg de țesut adipos stochează cca 7700 de kcal și deficitul clasic indicat (sustenabil pe parcursul procesului conform literaturii de specialitate medicală) este de 500kcal pe zi maxim. Cu un pic de matematică – aflăm exact perioada pe care trebuie să o petrecem in deficit caloric pt a „curăța” excesul ponderal adipos!
”Per exemplu – un obez morbid are de dat jos cca 40kgx7700kcal/=308.000kcal/500kcal/zi=616 zile. Mai sunt perioade de adaptare metabolică, pauze de deficit pt refacere, sărbători și vacanțe – dar matematica nutrițională cam acolo este – în jur de 600 de zile. ESTE FOARTE important să nu creăm în profesia noastră o expectativă falsă sau mincinoasă cum întâlnim foarte frecvent în media – gen „10kile în 10 zile” – (care sunt exclusiv apă și materie fecală și nici nu începem să atingem țesutul adipos vizat realmente),” completează nutriționistul.
Despre medicamentele pentru slăbit, de genul semaglutidei (Ozempic)
Nutriționistul menționează că semaglutida este un medicamet foarte eficient, un agonist GLP1 care asistă pacientul diabetic (unde este prescrisă exclusiv) să controleze greutate și poftele alimentare. Acest tip de abordare a migrat și la oamenii de rând, însă aplicată fără control alimentar macro/micro – poate duce la carențe severe vitaminico-mineralice sau pierderea inclusivă de masă musculară (vis-a-vis de carențele proteice). De asemeni, la finalul procesului – există și o parte de mentenanță care trebuie supervizată de un specialist pt a preveni recidiva (foarte frecventă post tratament – PMC9542252 si PMC7988425)
Ce trebuie să ia în considerare o persoană care a slăbit 10 de kilograme și ce poate face ca să nu se mai îngrașe la loc?
”Monitorizarea este cheia și presupusa educație nutrițională primită la pierderea celor 10 kilograme. Un deficit caloric informat și funcțional – oferă pacientului informația necesară legată de cuantificarea calorică și macro a unei zile de mentenanță/deficit sau hipercaloric. Direct dependent de asta, avem compensarea dată de monitorizarea continuă. Personal, în cabinet, setez pt pacienții mei o greutate de alarmă (4-5 kg peste ceea ce am obținut în mentenanță). Post o sărbătoare (crăciun/paște) sau o vacanță all-inclusive, dacă am atins greutatea de alarmă – coborâm în deficit și curățăm kg în plus.
Dar asta necesită o constantă monitorizare pe parcursul vieții (cântar și volumetrică corporală) – măcar odată pe lună. Există și varianta de abordare a unui deficit funcțional odată pe an într-o perioadă aleasă de client/pacient (ca exemplu – 2-3 luni pe an de deficit funcțional la alegere – care să compenseze perioadele cu mai multe calorii ingerate). TOTUL depinde de fiecare persoană – noi informăm și asistăm la alegeri cât mai înțelept dpdv nutrițional, dar personalizate,” conchide specialistul în nutriție.
