Din cuprinsul articolului
Cercetătorii au descoperit că doar 30 de minute de mișcare pe zi pot reduce dramatic riscul de infarct la persoanele deja afectate de boli cardiace. Pare puțin, dar impactul este uriaș, mai ales în primul an după un eveniment cardiac.
Un studiu publicat recent în Circulation: Cardiovascular Quality and Outcomes a urmărit peste 600 de pacienți din New York, externați după un episod de sindrom coronarian acut — adică infarct miocardic sau angină instabilă. Participanții au purtat brățări cu senzori timp de 30 de zile și au fost monitorizați medical pe o perioadă de un an.
Rezultatul? Cei care au înlocuit 30 de minute de sedentarism cu activitate fizică ușoară sau somn au avut un risc semnificativ mai mic de recidivă.
Mișcarea a fost de departe cea mai eficientă, reducând riscul de infarct sau alte evenimente cardiace cu până la 60%.
Ce înseamnă, de fapt, „sedentarism”?
Mai mult de 10 ore pe zi petrecute pe scaun sau în poziție întinsă, fără pauze semnificative de mișcare.
Dr. Srihari Naidu, profesor la New York Medical College, avertizează că inactivitatea fizică „împiedică sistemul cardiovascular să se refacă”. Fără circulație activă, vasele de sânge se comportă ca un râu blocat de un baraj: presiunea crește, toxinele se acumulează, iar riscul de complicații explodează.
Ce fel de mișcare ajută?
Vestea bună este că nu este nevoie de antrenamente intense.
Mersul pe jos, urcatul scărilor, mișcările de întindere sau o tură de parc pot face diferența. Studiul a arătat că beneficiile apar indiferent de intensitate, deși cei care au făcut mișcare moderat spre intens au avut un avantaj ușor mai mare.
„E vorba de a nu sta nemișcat, nu neapărat de a merge la sală în fiecare zi,” spune Dr. Robert Segal, fondator al Manhattan Cardiology. „Mișcarea ritmică de-a lungul zilei e cheia.”
Și somnul ajută?
Da, în mod surprinzător.
Înlocuirea unei jumătăți de oră de stat degeaba cu somn a oferit protecție suplimentară. Somnul reglează tensiunea arterială, reduce stresul, controlează poftele alimentare și susține refacerea inimii.
„Noaptea, ritmul cardiac scade, la fel și tensiunea, ceea ce oferă inimii o pauză atât de necesară,” explică Dr. Naidu.
Ce legătură are sedentarismul cu diabetul și hipertensiunea?
Inactivitatea prelungită nu afectează doar inima. Conform Dr. Segal, lipsa mișcării duce la rezistență la insulină, ceea ce poate declanșa diabet de tip 2. În plus, tensiunea arterială poate crește brusc când te ridici, ceea ce suprasolicită inima.
Nu este prea periculos să faci mișcare după un infarct?
Nu, spun specialiștii, dacă medicul își dă acordul și pacientul a urmat un program de recuperare cardiovasculară.
„Inima nu e ruptă, ci doar vătămată și are nevoie de antrenament, nu de abandon,” afirmă Dr. Segal.
Mișcările trebuie să fie gândite, progresive și adaptate. Un simplu traseu de mers zilnic poate susține refacerea.
Studiul nu a impus pacienților un regim nou de exerciții, ci le-a analizat comportamentul natural.
Totuși, datele din alte cercetări clinice confirmă faptul că schimbarea activă a stilului de viață îmbunătățește semnificativ prognoza cardiacilor.
Concluzia?
📌 30 de minute de mișcare pe zi, chiar ușoară, pot reduce riscul unui nou infarct cu până la 60% în primul an.
📌 Eficiența este vizibilă chiar și pe lângă tratamentele standard (medicamente, alimentație controlată, renunțarea la fumat).
📌 Pauzele de la birou, plimbările scurte și evitarea statului întins ore în șir pot face diferența.
📌 Discută cu medicul despre ce tip de activitate ți se potrivește, mai ales după un episod cardiac.
