Din cuprinsul articolului
Un gest banal, pe care îl facem zilnic fără să ne gândim prea mult, ar putea oferi indicii prețioase despre riscul nostru de a dezvolta cancer. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Hong Kong, validat pe un eșantion impresionant de participanți din Marea Britanie și Asia, arată că viteza mersului pe jos poate fi un predictor important al riscului de cancer, în special al cancerului pulmonar.
Cercetarea a fost realizată inițial pe aproape jumătate de milion de britanici, care și-au autoevaluat viteza de mers, și ulterior replicată la Hong Kong, unde participanților li s-a măsurat efectiv viteza pe o distanță de șase metri. Ambele grupuri au fost urmărite timp de 11 ani, rezultatele fiind publicate în Journal of Cachexia, Sarcopenia and Muscle.
Concluziile au fost clare: persoanele care merg repede au un risc general de cancer cu 13% mai mic în Marea Britanie și cu 45% mai mic în Hong Kong. Când vine vorba de cancerul pulmonar, reducerea riscului a fost spectaculoasă – 53% în ambele grupuri.
„Beneficiile pentru sănătate ale mersului pe jos nu țin doar de cât de mult mergi, ci și de cât de repede mergi”, a explicat profesorul Cheung Ching-lung, coordonatorul studiului.
Analizele au arătat că aproximativ un sfert din acest efect protector se datorează nivelurilor mai scăzute ale markerilor inflamatori și unui metabolism lipidic mai eficient la persoanele care au un ritm de mers mai alert. Practic, viteza cu care pășim reflectă starea generală de sănătate și poate fi privită ca un „semn vital” al organismului, la fel de important ca pulsul sau tensiunea arterială.
Mersul pe jos – cea mai accesibilă formă de prevenție
Spre deosebire de exercițiile fizice intense, mersul pe jos este o activitate accesibilă tuturor, indiferent de vârstă sau condiție fizică, și poate fi evaluat rapid chiar și într-un cabinet medical. Descoperirea deschide noi perspective pentru strategiile de prevenție a cancerului, sugerând că încurajarea mersului energic ar putea deveni o măsură de sănătate publică simplă și eficientă.
Un alt studiu, realizat de Universitatea din Oxford pe un eșantion de peste 85.000 de persoane, confirmă legătura dintre activitatea fizică zilnică și reducerea riscului de cancer. De data aceasta, cercetătorii au analizat numărul de pași făcuți zilnic, folosind accelerometre purtate timp de șapte zile de către participanți, care au fost apoi monitorizați pentru aproape șase ani. Rezultatele au arătat că există un prag clar de beneficii:
- de la 5.000 de pași pe zi, riscul de cancer începe să scadă;
- la 7.000 de pași, riscul se reduce cu 11%;
- la 9.000 de pași, riscul scade cu până la 16%.
După acest nivel, beneficiile se stabilizează, ceea ce sugerează că un nivel moderat de activitate zilnică este suficient pentru protecție. Cercetătorii au identificat reduceri semnificative ale riscului pentru mai multe tipuri de cancer: gastric, vezical, hepatic, endometrial, pulmonar și de cap și gât.
Contează mai mult viteza sau distanța?
Studiile vin cu o nuanță importantă. În timp ce cercetarea din Hong Kong a demonstrat că viteza este un indicator puternic al riscului de cancer, analiza de la Oxford sugerează că activitatea totală contează mai mult decât ritmul. Cu alte cuvinte, este bine să mergem repede atunci când putem, dar și simplul fapt de a include mai mulți pași în rutina zilnică are un impact semnificativ asupra sănătății.
Această diferență de interpretare nu este contradictorie, ci complementară: viteza de mers poate funcționa ca un indicator al stării generale de sănătate, util pentru medici în evaluarea riscului individual, în timp ce numărul total de pași zilnici rămâne o strategie simplă de prevenție accesibilă tuturor.
Într-o lume în care sedentarismul este în creștere, iar cancerul reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate, aceste descoperiri au un mesaj comun și clar: mișcarea zilnică salvează vieți. O plimbare de 30–40 de minute, făcută în ritm alert, sau atingerea pragului de 7.000–10.000 de pași pe zi pot deveni instrumente simple și eficiente pentru reducerea riscului de cancer și pentru îmbunătățirea stării generale de sănătate.
Mai mult, astfel de măsuri nu necesită costuri suplimentare sau infrastructuri complicate, ci doar schimbări mici de comportament: alegerea scărilor în locul liftului, mersul pe jos în pauzele de serviciu, plimbările zilnice sau folosirea transportului public combinat cu mersul pe jos.
