Stăm ore în șir pe scaun. De stres sau din plictiseală mai ronțăim câte ceva. Sedentarismul la locul de muncă este atât de periculos încât, pe lângă numeroase boli pe care le poate provoca, poate duce, chiar, la moarte. De ce este periculos sedentarismul de la locul de muncă am afl at de la mai mulți specialiști. Un diabetolog, un cardiolog, un psihiatru și un psiholog
Carmen Anghel
Mersul, alergatul, cățăratul, săritul sunt nevoi naturale, adeseori neglijate, de care organismul nu poate beneficia, fie din neștiință sau neglijență, fie din cauza unui job ce predispune la sedentarism.
„Lipsa activității fizice este una din principalele 10 cauze de deces din lume. OMS raportează că 60% dintre locuitorii planetei duc o viață sedentară. Deși, din punct de vedere medical, este indicat să evităm obiceiurile sedentare (statul excesiv la calculator, televizor etc), la ora actuală tot mai multe locuri de muncă impun, prin specificul lor, lipsa activității fizice. Și viața modernă stimulează sedentarismul, prin încurajarea unei vieți confortabile, fără prea mult efort fizic, întorcându-se, ca un bumerang, împotriva sănătății. Stresul, de cele mai multe ori, induce necesitatea de a ronțăi ceva (alune, nuci, produse de patiserie etc), crescând, inconștient, aportul de calorii. Apar, astfel, doi factori importanți ce duc la apariția unui surplus caloric, ce induc în timp obezitatea: scăderea consumului energetic (prin sedentarism) și creșterea aportului caloric, prin ingestia involuntară de alimente hipercalorice”, ne spune profesor universitar dr. Maria Moța, diabetolog.
Cardiologie
Munca de birou înseamnă că ținem mușchii nemișcați. Prof. univ. dr. Mircea Cinteză arată că „ei au un rol foarte important în detoxifierea organismului, aproape la fel de important ca al ficatului. Dacă substanțele eliberate în timpul metabolismului nu sunt eliminate, ajungem la ateroscleroză, accidente vasculare de toate felurile. Și cele cardiace (infarctul miocardic) și accidentele vasculare cerebrale sunt de mare pericol și duc la deces ori la sechele serioase”. Concluzia este că mușchii trebuie să fie mișcați un anumit timp (minim 30 de minute pe zi), pentru că ei eliberează substanțe care lucrează la nivelul vaselor. Altfel, se pot forma cheaguri de sânge, care se pot mobiliza și pot duce la embolie pulmonară. La birou, trebuie ca picioarele să fie un pic mai ridicate, pe un suport, să nu fie flexate la 90 de grade, iar la fiecare oră, să ne plimbăm timp de 5 minute.
Scade încrederea în sine
Pe lângă problemele osteoarticulare, cele ale mușchilor sau de altă natură, sedentarismul atacă până la nivel psihic, emoțional. „Acesta duce la insomnii, depresie, anxietate și chiar până la efecte complexe, care țin de personalitate în întregul ei, la scăderea încrederii de sine, a stimei de sine”, ne avertizează dr.psihiatru Elena Preda, de la Spitalul de Psihiatrie Titan „C.Gorgos”. Conform unor studii realizate de cercetători chinezi, la sedentari există șanse cu 25 la sută mai mari de a face depresie. Oricât ai fi de bolnav, chiar dacă te dor articulațiile, tot trebuie să faci mișcare.
Depresia
Munca la birou presupune, printre altele, a sta într-un anumit spațiu, zi de zi, ore în șir. În timp, acest spațiu ți se pare că devine din ce în ce mai mic. „Odată cu sentimentul că pereții se micșorează, în momentul în care lucrezi într-un birou, singur sau cu mai mulți colegi, pot apă- rea stări de anxietate. Ele pot duce la atacuri de panică, pentru persoanele care au un fond nevrotic mai sensibil, stări de teamă, de neliniște, de agitație”, ne spune Andrei Tudor Chiriac psiholog clinician, la Spitalul „C. Gorgos”. Această stare de lucruri poate genera și stări conflictuale. „Odată ce există o dispoziție alterată, tensionată, pentru că tu nu te simți confortabil, pot apărea stări de conflict la orice nivel. Te poate călca pe nervi chiar și un telefon venit din partea unui prieten”. Ideal ar fi ca, din când în când, să vezi un peisaj, măcar un copac în mișcare. Poți să cazi în depresie dacă biroul nu are ferestre. Lipsa luminii naturale, lipsa perspectivei duc la depresie. Spațiile închise induc sentimentul de încarcerare.
Mișcarea ne poate salva
Pentru a nu face cunoștință cu toate neplăcerile sedentarismului care se pot transforma chiar în afecțiuni grave, specialiștii consultați ne-au recomandat să facem mișcare. Se recomandă cât mai multă mișcare. Toate ghidurile internaționale pentru diabet și pentru boli cardiovasculare recomandă exercițiu fizic cel puțin 30 de minute de cel puțin 5 ori pe săptămână, cu condiția să nu existe mai mult de o zi pauză între zilele de exercițiu fizic. Studii mai recente, arată, însă, că această mișcare nu este suficientă. Soluții
Este foarte important când și cum ne mișcăm în tot timpul unei zile. Marea majoritate a persoanelor de vârstă activă desfășoară activitate la birou, stând pe scaun peste 8 ore pe zi, cu toate consecințele ce rezultă din această poziție. Efectele sunt diverse și periculoase. Dar există soluții pentru combaterea lor. Dacă ești la birou și trebuie neapă- rat să stai în fața calculatorului, este important să te menții hidratat. La fiecare oră să te ridici de pe scaun sau totdeauna când vorbești la telefon. În pauza de prânz ar fi utile scurte plimbări. Se recomandă folosirea scărilor, în locul liftului sau a scărilor rulante. Mașina ar fi bine să fie parcată mai departe de locul de muncă, pentru a fi obligat să te deplasezi pe jos cel puțin câteva minute și așa mai departe. „Studiile clinice arată că persoanele sedentare sunt mai vulnerabile în fața morții. Fiecare dintre noi, însă, cu servicii mai mult sau mai puțin sedentare, ar trebui să ne concentrăm nu doar pe creșterea activităților fizice, ci și pe reducerea timpului petrecut stând pur și simplu. Afecțiunile declanșate de munca la birou sunt subdiagnosticate și nu pot fi încadrate 100% ca boli profesionale, întrucât ele chiar ar putea fi prevenite prin mă- suri extrem de simple și printr-o viață activă după orele de serviciu”, ne recomandă dr. Maria Moța.
Bolile provocate de sedentarism
Sedentarismul este un factor de risc pentru apariția a numeroase afecțiuni, atât organice cât și funcționale, afective, psihologice. Lipsa mișcării afectează întregul organism, în primul rând aparatul locomotor (mușchi, articulații, oase), cardiovascular și respirator, afectează întreg metabolismul organismului. Majoritatea persoanelor sedentare dezvoltă obezitate, care reprezintă un factor de risc pentru boli metabolice (diabet zaharat, dislipidemie, hiperuricemie-guta), pentru hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, cancer etc. Frecvența aterosclerozei, a infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral este de peste două ori mai mare la persoanele sedentare, decât în cazul persoanelor cu o viață activă. Apar mai frecvent deviații ale coloanei vertebrale (scolioza, cifoza, hernie de disc, spondiloza etc), osteoporoză, constipație, hemoroizi (favorizate de perioadele lungi de stat pe scaun, fără pauze), varice, tromboze venoase și tromboflebite (favorizate și de un scaun necorespunzător, foarte înalt, care comprimă sistemul venos), tulburări imunologice etc. Adăugăm: tulburări de memorie, anxietate, depresie, claustrofobie, nervozitate, agitație etc. Amintim: să ne mișcăm după o oră, o oră și jumătate, pentru că pot apărea și alte probleme, cum sunt deformarea coloanei vertebrale, afecțiuni ale rinichilor, chiar unele forme de cancer.
