Din cuprinsul articolului
Simptomele ficatului gras nu sunt adesea vizibile, dar este posibil să simțiți oboseală, durere în partea dreaptă sus a stomacului și disconfort. Pentru a depista boala, este necesar să se facă analize de sânge și o ecografie a cavității abdominale.
Steatoza hepatică, adică infiltrarea ficatului cu grăsime, este provocată de excesul de zahăr, grăsimi, alimente ultra-procesate, sucuri și alcool, în combinaţie cu o viață sedentară, stres și poluare.
O boală silențioasă, fără simptome evidente
Medicii trag atenţia că este o boală silențioasă, fără simptome evidente, care, dacă nu este tratată, poate duce la complicații grave. Însă vestea bună este că steatoza hepatică se poate trata, iar ficatul poate să se refacă, atâta timp cât se schimbă dieta și stilul de viață.
Unul dintre principalii factori care contribuie la steatoză hepatică este acumularea de kilograme în plus, în special în zona abdomenului. Persoanele care au un indice de masă corporală (IMC) peste 25 și un diametru al taliei de peste 94 cm la bărbați sau 80 cm la femei sunt expuse unui risc crescut. De asemenea, diagnosticele de diabet, hipertensiune arterială și colesterol crescut sunt factori de risc importanți.
Steatoza hepatică este o boală metabolică ce necesită tratament pe termen lung, dar şi un regim alimentar sănătos. Specialiștii recomandă o pierdere de minimum 10% din greutatea corporală. În plus, este important să ajustăm alimentația: să reducem consumul de făinoase, zahăr, fructoză, alcool și produse cu aditivi alimentari, iar în schimb să mâncăm mai multe legume de sezon, cereale integrale și ingrediente naturale.
Obiceiuri alimentare sănătoase care protejează ficatul
Primul pas esențial pentru protejarea ficatului este eliminarea alcoolului și reducerea zahărului, în special a fructozei. Aceasta din urmă nu poate fi folosită de organism drept combustibil și se transformă în grăsime în ficat. Fructoza se găsește nu doar în zahărul clasic, dar și în fructe și sucuri de fructe.
Este recomandat să consumăm fructele ca atare, nu să formeze de suc, și să limităm dulciurile la 2-3 porții pe săptămână. De asemenea, cea mai multă fructoză o găsim în cireșe, struguri și prune, iar cea mai puțină în piersici, caise și fructe de pădure.
Un alt obicei important este să limităm consumul de făinoase. Prea multă glucoză în sânge determină ficatul să depoziteze grăsime. Alegerea carbohidraților cu indice glicemic mic și varianta integrală pentru cereale este o opțiune mai sănătoasă.
Limitați cantitatea de făinoase de fiecare masă la maxim 100g, echivalentul a unei felii de pâine sau 2-3 linguri de orez, paste sau cartofi. Cerealele de mic dejun ar trebui să fie fără adaos de zahăr, iar produsele de patiserie sunt permise doar în weekend.
Grăsimi sănătoase pentru un ficat mai sănătos
Grăsimile sănătoase sunt esențiale în alimentație, iar acizii grași omega 3, cu efecte antiinflamatorii, sunt deosebit de beneficii pentru ficat. De asemenea, este important să consumi pește gras de minimum 2 ori pe săptămână, 2-3 linguri de ulei de măsline în salate și un pumn de nuci sau migdale ca să guste.
Deși mulți cred că grăsimea provoacă ficatul gras, în realitate, carbohidrații în exces sunt cei care contribuie la acest lucru. Prin ajustarea alimentației și prin menținerea unui stil de viață activ, putem ajuta ficatul să se recupereze și să îndeplinească funcțiile corecte.
Este reversibilă steatoza hepatică?
Boala ficatului gras non-alcoolic este greu de identificat de către o persoană pentru că nu se manifestă prin simptome specifice legate doar de afecțiuni hepatice.
Alte simptome gastrointestinale care pot semnaliza instalatarea statozei hepatice sunt: durere după masă, flatulență, greață sau diaree.
Medicii susţin că, prin dietă şi mişcare, o persoana ajunsă la stadiul al II-lea de steatoză se poate recupera integral până la stadiul primar al bolii.
