miercuri, iulie 28, 2021

Conform unui sondaj de opinie ce face parte din studiul “Barometrul de Sănătate Publică (Octombrie 2020)”, ce evaluează percepția românilor cu privire la sănătatea, aflăm că 53% dintre români spun că își fac analizele anual sau mai des și doar 11% declară

că nu și-au făcut analizele în ultimii 5 ani. În cazul apariției unei probleme de sănătate, peste jumătate merg direct la medicul de familie, cel care este considerat și principala sursă de informare despre medicamente sau boli, 21% se informează despre ce ar putea fi vorba și cumpără medicamente și 14% apelează la ajutorul farmacistului. Doar 7% declară că merg direct la o policlinică sau la camera de gardă a unui spital.

Clara Alexandrescu este medic primar cardiolog atât în România, cât și în Monaco. Ea spune că românii ar trebui să fie mai atenți la ceea ce fac între 30 și 50 de ani,

ca să nu ajungă la 70 de ani să-și pună stenturi sau să facă infarct sau să ajungă cu fenomene de insuficiență cardiacă.

„În România, nu doar că sistemul sanitar nu ne împinge să facem prevenție, dar avem și un super-spirit mioritic: Mai bine să nu știu! De ce să știu eu că am o placă de aterom pe carotide? Păi, mai bine nu mă duc, că ea nu mă supără! Când o să mă supere, e deja prea târziu: ori am făcut accident vascular, ori fac obstrucție de carotidă și încep să cad jos”, avertizează medicul într-un interviu acordat pentru Digi24.

Pacientul român de 80 de ani arată ca pacientul de

96 de ani din Franța

„În România încă văd pacienți de 80 de ani care sunt mirați, fericiți că au ajuns la 80  de ani – în cărucior rulant, totuși, la 80 de ani – și spun: până acum, când am făcut accidentul ăsta vascular, nu m-a supărat nimic! Dar la 80 de ani devine o povară, or tocmai asta societatea trebuie să evite, să nu devină pacienții o povară pentru societate, pentru familie și pentru finalul vieții lor”, subliniază medicul.

„Pacientul român de 80 de ani arată ca pacientul de 96-97 de ani din Franța. Asta dovedește că diferența de 15 ani între țări nu vine din sistemul

sanitar, vine din mentalitatea de a nu te pune la masă la prânz și a te mai scula seara la ora 9:00, nu grătare care încep duminică la 12:00 și se sfârșesc la miezul nopții, stropite cu bere în cantități excesive. Stilul nostru românesc trebuie să sufere mari schimbări dacă vrem să fim mai sănătoși în cardiologie”, arată dr. Clara Alexandrescu.

Greu de lăsat micii și pâinea

„Avem apoi o mare problemă la grăsimi, iubim să mâncăm gras, iubim friptura, iubim tot ceea ce înseamnă cârnați, mici. Cutumele astea alimentare trebuie să înceteze sau să se diminueze. Nu zice nimeni

să nu mai mănânci niciodată, niciun regim. Dar sunt grăsimi de proastă calitate, plus că mâncăm multe chestii cumpărate, în care se pun grăsimi de proastă calitate și foarte procesate, atrage atenția Clara Alexandrescu.

După care avem o problemă mare: mâncăm foarte dulce. Indiferent de nivelul social, este o țară care mănâncă extrem de multă pâine, fără să aibă ideea că pâinea este carbohidrat, adică până la urmă, este tot zahăr.

La noi, vine și asta de undeva tot din copilărie, când exista ideea că să iei cu pâine și să mănânci totul din farfurie. Aici, românii trebuie să învețe să merge și cu pâine mai puțină.

Mâncăm foarte multe făinoase, nu numai pâine – pe stradă e plin de covrigării, suntem mari amatori de plăcinte. Aceste produse îți determină o secreție permamentă de insulină a pancreasului, care la un moment dat se epuizează și omul ajunge să facă repede diabet.

Ultimele stiri

Parteneri