Din cuprinsul articolului
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a adoptat marți un acord internațional istoric privind prevenirea și combaterea pandemiilor, în urma a trei ani de negocieri intense între statele membre. Documentul vine ca răspuns direct la eșecurile din timpul crizei COVID-19 și își propune să întărească capacitatea globală de reacție în fața viitoarelor amenințări sanitare. În ciuda progresului diplomatic, Statele Unite au respins ferm acordul, marcând o nouă ruptură între Washington și organizația sanitară mondială.
„Prin acest acord, suntem mai bine pregătiți să facem față unei pandemii decât orice altă generație din istorie”, a declarat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, la finalul reuniunii anuale a organizației, desfășurată la Geneva, potrivit France24.
Lecții dure din pandemie
Documentul adoptat stabilește un cadru de coordonare globală mai timpurie și eficientă pentru detectarea și răspunsul la viitoarele crize sanitare, inspirat din experiența dureroasă a pandemiei COVID-19, care a ucis milioane de oameni și a provocat haos economic și social la scară globală.
Acordul include măsuri concrete precum accesul echitabil la produse medicale în caz de urgență sanitară, supravegherea patogenilor cu potențial pandemic și crearea unui mecanism de solidaritate între țări.
„Ceea ce stă în spatele acestui acord este dorința de a avea mecanisme transparente, eficiente și echitabile – lecții dur învățate din perioada COVID-19”, a subliniat președintele francez Emmanuel Macron, într-un mesaj video adresat participanților.
Controverse și opoziție americană
Absentă de la ultimele runde de negocieri, SUA au transmis un mesaj dur, prin vocea secretarului american al Sănătății, Robert Kennedy Jr., care a criticat acordul și a sugerat retragerea din OMS, reluând teoria conspiraționistă potrivit căreia pandemia COVID-19 ar fi fost declanșată de o scurgere dintr-un laborator chinez.
Kennedy a avertizat că noul acord „înglobează toate disfuncționalitățile răspunsului OMS” și a îndemnat alte state „să părăsească organizația”.
Poziția americană a fost întărită de opoziția vocală a unor figuri influente din spațiul public global. Miliardarul Elon Musk a catalogat în 2023 acordul ca fiind o amenințare la adresa suveranității statelor, o afirmație dezmințită ferm de OMS, care l-a acuzat pe Musk de propagarea de informații false.
Unul dintre pilonii centrali ai acordului este accesul echitabil la vaccinuri, tratamente și teste, pentru a preveni repetarea situației în care țările bogate au acaparat resursele medicale în defavoarea celor sărace.
În baza noului mecanism, companiile care participă vor fi obligate, în caz de pandemie, să ofere OMS acces rapid la 20% din producția lor – 10% ca donație, restul la prețuri accesibile.
Acordul promovează și o abordare integrată de tip „One Health” (O singură sănătate), care leagă sănătatea umană, animală și de mediu, recunoscând interdependența acestora în apariția noilor boli infecțioase.
„Pandemia s-a încheiat, dar nu știm încă exact cum a început”, a reamintit Tedros, subliniind importanța înțelegerii originii virusului SARS-CoV-2 „ca imperativ științific și moral”.
Sprijin pentru OMS și buget majorat
Într-un alt semnal pozitiv, țările membre au aprobat și o majorare cu 20% a contribuțiilor obligatorii către bugetul OMS pentru perioada 2026-2027, în condițiile în care organizația se confruntă cu provocări financiare și tot mai multe crize sanitare.
Aceasta este a doua creștere consecutivă a contribuțiilor, după cea decisă pentru perioada 2024-2025, care vizează întărirea capacităților instituționale ale OMS.
Premierul indian Narendra Modi a salutat acordul ca pe un „angajament comun de a lupta împotriva viitoarelor pandemii cu o mai mare cooperare, construind o planetă mai sănătoasă”.
Acordul nu este încă obligatoriu: țările vor putea să-l ratifice abia după ce vor fi finalizate și adoptate detaliile mecanismelor practice.
Între timp, lumea privește cu interes – și prudență – spre acest nou cadru care promite să transforme modul în care omenirea răspunde la cele mai periculoase crize sanitare.
