8 din 10 români suferă de boală parodontală, cunoscută şi ca “parodontoză”. Altfel spus, 80% din populaţie dezvoltă o infecţie la nivelul cavităţii bucale, din cauza bacteriillor şi a tartrului, de vină fiind o ingienă orală precară. Potrivit unui studiu* realizat de o clinică privată din Capitală, mai bine de jumătate dintre pacienţii cu boală parodontală nu au împlinit încă 45 de ani.
Doar 8% dintre cei care primesc diagnosticul ajung să se trateze, deşi boala provoacă, în ultimul stadiu, pierderea danturii. Debutul acestei afecţiuni este discret şi nedureros, motiv pentru care poate trece neobservat de pacienţi. Manifestările iniţiale, în forma uşoară, reversibilă, denumită gingivită, sunt simple sângerări ale gingiei la periaj. Pe fondul evoluţiei bolii, în formele de parodontită, apar reducerea osului, retracţia gingivală şi mobilitatea dinţilor. Mai exact, aceştia se miscă. Netratată, poate duce la pierderea dinţilor şi a osului din jurul acestora, creând disfuncţii estetice, dificultate în timpul mestecatului şi influenţând negativ calitatea vieţii pacientului, susţine dr. Cristina Berechet, medic specialist parodontolog.
7% dintre pacienţi nu au împlinit încă 25 de ani, iar 28% au între 25 şi 35 de ani. Cifrele plasează România în topul clasamentului european. Potrivit Platformei de Sănătate Orală, mai bine de 50% dintre europeni suferă de boala parodontală, cifra apropiindu-se de 75-80% după 65 de ani. Cel mai bine stau suedezii, cu 10% şi danezii, cu 14%, la polul opus situându-se România, cu puţin peste 80%. Cei mai mulţi pacienţi care aleg să trateze boala parodontală, 5 din 10, au între 26 şi 45 de ani. Puţini sunt cei care realizează gravitatea afecţiunii şi necesitatea de a o trata. În ultimii ani, am observat o creştere a incidenţei şi o scădere a vârstei de apariţie a bolii. Chiar am avut un pacient de 22 de ani. În cadrul etapelor de tratamen, medicul urmăreşte îndepărtarea completă a plăcii bacteriene de la nivelul dinţilor şi rădăcinilor acestora. În funcţie de severitatea bolii, tratamentul urmăreşte împiedicarea distrugerii substratului osos, controlul infecţiei, prevenirea mobilizării şi pierderii dinţilor, completeză dr. Ionut Leahu, medic stomatolog.
Semnele bolii parodontale pot fi: miros neplăcut, sângerare la periaj, mobilitatea dinților, depuneri de tartru, placă bacteriană sau o sensibilitate exagerată a dinților la diferențe de temperatură. Controalele periodice regulate, de două ori pe an, sunt esențiale pentru păstrarea sănătăţii dinților şi gingiilor și depistarea afecţiunii, care ar trebui tratată de un specialist. Anual, 2 din 10 locuri disponibile la rezidenţiat sunt la această specializare, aflată pe locul 3 în rândul disponibilităţii la nivel naţional, după protetică dentară şi ortodonţie.
Potrivit Platformei de Sănătate Orală, în Europa, exemplul de bună practică este dat de Suedia, care în ultimii 40 de ani a dezvoltat un program de sănătate orală, axat pe prevenţie şi pe controale gratuite, incluzând şedinţe de igienizare şi pachete cu pastă şi periuţă de dinţi, oferite populaţiei. În primii 3 ani, acţiunile de prevenţie au avut o frecvenţă de 2 luni, între 3 şi 30 de ani, de la 3 până la 12 luni, iar după 30 ani, adică din anul 2004, o dată pe an.
