Din cuprinsul articolului
Ora se schimbă în România în noaptea de sâmbătă spre duminică, când ceasul se dă înapoi cu o oră, iar țara noastră va trece astfel la ora de iarnă 2023. Astfel în noaptea de sâmbătă, 28 octombrie, spre duminică, 29 octombrie, ora 04.00 devine ora 03.00. Duminică, ziua va avea 25 de ore în loc de 24, fiind cea mai lungă din an.
De ce se dă ceasul înapoi şi ce ţări mai fac trecerea la ora de iarnă
România a instaurat acest sistem al schimbării orei în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie.
Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a mai fost în vigoare. De-abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu.
Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.
Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând din 1916 (între 30 aprilie şi 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai şi 16 octombrie).
Alte ţări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. Senatul SUA a adoptat la 16 martie 2022 o măsură care ar face ca ora de vară să devină permanentă pe întreg teritoriul Statelor Unite.
Asta însemna că nu ar mai fi nevoie să fie dat ceasul înapoi cu o oră în fiecare toamnă. Legea a fost adoptată de Senat cu unanimitate de voturi, însă trebuia să treacă și de Camera Reprezentanților și să fie apoi promulgară de președintele Joe Biden, ceea ce încă nu s-a întâmplat.
Ideea de a renunța la schimbarea orei a apărut și în Uniunea Europeană, încă din 2018, dar au apărut apoi pandemia și evenimentele din Ucraina, astfel încât acum tot acest proiect a rămas în discuţii.
Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a soarelui.
Aceasta a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. Țările europene au adoptat acest sistem în secolul trecut, pentru a economisi energie. Acest sistem a fost folosit mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970.
Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustatare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia mai bine de lumina naturală.
Efectele negative asupra sănătății ale schimbării la ora de iarnă
Potrivit unor studii europene, accidentele de muncă sunt mai dese cu 50%, în zilele de luni, după schimbarea orei.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru atacurile de cord şi accidentele vasculare cerebrale.
„Schimbarea este dăunătoare pentru persoanele care iau medicamente, deoarece le încurcă programul zilnic de administrare.
Ne culcăm pe aşa-zisa ‘oră veche’ şi ne trezim pe ora ‘nouă’, întotdeauna existând un deficit de o oră, ceea ce este esenţial. În săptămâna după schimbarea orei, studii internaţionale demonstrează că vacile dau cu 50% mai puţin lapte, iar găinile depun mai puţine ouă.
Acest lucru se explică prin faptul că persoanele care se ocupă de hrănirea şi curăţarea grajdurilor şi coteţelor sunt afectate de schimbare orei. Mă pronunţ împotriva acestei măsuri, pentru că ne dăunează şi ne afectează. Cea mai bună opţiune este ora astronomică – genomul uman este configurat, astfel încât să funcţioneze cel mai bine în zona geografică în care s-a născut o persoană, respectiv după fusul orar specific”, a explicat dr. Veselin Gherev, potrivit focus-news.net.
