Orele suplimentare neplătite, jignirile și tachinările din parte șefilor distrug sănătatea fizică și psihică a angajaților români

Românii muncesc mult și fără spor, arată statisticile, iar asta și din cauza atmosferei de la serviciu. Limbajul agresiv al superiorilor, statul peste program și frustarea de a nu beneficia de zile libere sunt dușmanii productivității și sănătății mentale

Obișnuiți încă din perioada comunismului să aibă o atitudine docilă față de angajator, românii au ajuns în ultimii ani de criză economică să înghită aproape orice abuz din partea șefilor, pentru a nu-și pierde locul de muncă.

Compromisul are un preț greu pentru sănătate, spune Monica Burcea, psihoterapeut și trainer formator. „Temerile constante și fricile au impact direct asupra fizicului și psihicului. O cantitate mare de cortizol (hormonul stresului) și de adrenalină epuizează mecanismele de apărare ale organismului, iar oboseala psihică duce la iritabilitate, devitalizare, pierderea apetitului sau auto-învinuire”.

Pe lângă hărțuirea sexuală, există o mulțime de alte forme de abuzuri care pot transforma ziua de muncă într-una de tortură psihologică. Iată-le pe cele mai importante dintre ele, dar și sfaturi care vă pot fi de folos în anumite situații.

Frica și intimidarea. „«Nu-ți convine, pleacă!» sau «Nimeni nu e de neînlocuit» par a fi principalele mesaje subliminale cu care angajatul face cunoștință atunci când are nenorocul să întâlnească un angajator cu comportament abuziv”, explică specialistul Monica Burcea.

Orele suplimentare neplătite, care aproape că fac parte din fișa de lucru a angajaților români, reprezintă cea mai întâlnită formă de abuz, arată psihoterapeutul: „Mulți ajung astfel să sară peste pauza de masă. Pe lângă afecțiunile digestive, această practică poate duce la pierderea respectului față sine”.

Jignirile, insultele, tachinările și chiar înjurăturile sunt forme ale abuzului verbal, cel mai greu de probat, pentru că nu lasă urme fizice. În plan sufletesc, sunt însă adevărate „torpile” pentru demnitatea unui om. La fel de ascunse sunt și constrângerile asupra libertății personale, precum imposibilitatea de a pleca în concediu în perioada dorită, teama de a lua zile libere când apare o problemă de familie, teama că o sarcină ar putea duce la demitere. „Angajatul dezvoltă o atitudine ambivalentă față de locul de muncă. Îl dezapreciază pentru că îi devorează energia, dar îl acceptă pentru că îi asigură un venit”, explică specialistul Monica Burcea.

Fișa de post neclară. Nu știți care vă sunt atribuțiile de serviciu sau cum vă sunt contorizate performanțele? Și acestea sunt tipuri de abuz. „Lipsa unor informații elementare precum situația economică a firmei, cunoașterea atribuțiilor din fișa postului și nedelimitarea clară a atribuțiilor creează disconfort, nesiguranță și senzația de teamă”, atrage atenția psihoteraputul.

Psihoterapeutul Monica Burcea are câteva sfaturi pentru cei aflați în situații de criză la locul de muncă.

1. Aflați-vă drepturile. Lipsa de informare și teama de a acționa sunt principalele aspecte care încurajează angajatorul să vă exploateze.

2. Nu reacționați la agresivitate cu agresivitate. Un astfel de comportament poate fi valorificat de către angajator și folosit împotriva dumneavoastră.

3. Evitați izolarea. Este foarte important să păstrați contactul cu acele persoane cu care vă întelegeți bine, dar și cu cei din departamentul de resurse umane.

4. Acordați atenție semnalelor timpurii ale unor posibile probleme de sănătate. Apelați la medicul responsabil cu medicina muncii sau la medicul de familie.

5. Aveți curajul de a face o schimbare. Alegerea de a pleca dintr-un mediu abuziv înseamnă, mai ales, respect față de cei dragi. Nu uitați că banii trebuie să rămână un instrument, nu un scop.