Din cuprinsul articolului
Vindecarea de dependenţa de jocurile de noroc a devenit o provocare pentru mulţi români, în condiţiile în care acest viciu face tot mai multe victime printre români, iar tentația este la tot pasul.
Unii dintre aceștia nu pot să trăiască fără să își joace banii și sănătatea la ruletă, păcănele sau pariuri. Psihologii spun că se confruntă cu un număr de persoane care au căzut în această patimă de zece ori mai mare.
În timp ce românii ajung să piardă uneori toți banii, statul câștigă anual sute de milioane de euro din taxele impuse operatorilor sălilor de jocuri de noroc, care sunt așezate strategic, pe aproape fiecare stradă, pentru a-şi atrage clienţii.
Dependența de jocuri de noroc afectează 1-3 % din adulții de toate vârstele, și este mult mai frecvent întâlnită la bărbați. Debutul acestei probleme apare adesea în adolescență. Substanța care le dă fericire, spre exemplu, celor care practică jocuri de noroc se numește dopamină, un neurotransmiţător care dă senzaţia de plăcere, energie şi euforie.
12.000 de săli de pariuri sportive, bingo, cazinou și loterie
În România sunt 12.000 de săli de pariuri sportive, bingo, cazinou și loterie, la care se adaugă aproape 400.000 de conturi în mediul online, potrivit Oficiului Național al Jocurilor de Noroc.
Recent, Senatul a adoptat un proiect de lege care interzice construirea sălilor de jocuri de noroc în apropierea școlilor sau locurilor de joacă pentru copii.
Proiectul de lege care prevede că nu pot fi obținute autorizații pentru jocurile de noroc la 300 de metri pietonali de școli, locuri de joacă, bănci, așezăminte culturale sau religioase, a fot adoptat în calitate de prim for sesizat, luni, 13 martie, de Senat.
Mirajul unor câştiguri fabuloase poate duce la drame personale
Mulţi jucători speră în câşiguri fabuloase la păcănele sau jocuri de noroc online, însă această decizie poate deveni un coșmar și poartă denumirea de dependență.
Psihologii susţin că dependența de jocuri de noroc este o tulburare legată de controlul impulsurilor. O persoană cu o astfel de dependență nu poate rezista impulsului de a juca, chiar dacă după un timp devine conștientă de consecințele negative asupra sa, a familiei, asupra serviciului, bunăstării sale generale etc.
Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale DSM-IV-TR a stabilit o serie de diagnostic al jocului de șansă patologic:
-
- Preocupare față de jocul de șansă (de ex., este preocupat de retrăirea experiențelor de joc anterioare, de pierderile la joc sau de planificarea șansei, ori se gândește la modalitățile de procurare a banilor cu care să joace);
-
- Necesită sa joace sume din ce în ce mai mari de bani pentru a obține starea de excitație dorită;
-
- Eforturi repetate, nereușite de a controla, reduce sau stopa jocul de șansă;
-
- Neliniște, iritabilitate când încearcă să reducă sau să stopeze jocul de șansă;
-
- Jocul este folosit pentru a scăpa de probleme ori pentru ușurarea unei dispoziții disforice (sentimente de vulnerabilitate, de culpă, anxietate sau depresie);
-
- După pierderea banilor la joc, revine în altă zi pentru a recupera („urmărirea recuperării propriilor pierderi);
-
- Minte membrii familiei, pe terapeut sau pe alții, spre a ascunde dimensiunea implicării în jocul de șansă patologic;
-
- A comis acte ilegale, precum fals, fraudă, furt sau delapidare, pentru a finanța jocul de șansă;
-
- A periclitat sau pierdut o relație importantă, un post, ori o oportunitate educațională sau de carieră din cauza jocului de șansă;
-
- Se bazează pe alții spre a procura banii necesari ieșirii dintr-o situație financiară disperată cauzată de jocul de șansă.
În diagnosticarea dependenței de jocuri de noroc, specialiștii iau în considerare și alte semne sau comportamente din categoria celor menționate anterior. De asemenea, este necesară intervievarea membrilor familiei acestor persoane cu privire la comportamentul jucătorului din viața de zi cu zi.
