Din cuprinsul articolului
Regulile pentru pensionarea anticipată ar putea fi modificate din nou, în cadrul celui de-al treilea pachet de măsuri economice pregătit de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Deși oficial nu a fost anunțată o decizie, surse apropiate discuțiilor spun că se are în vedere înăsprirea condițiilor de pensionare înainte de vârsta standard, pentru a menține mai mult timp populația activă în câmpul muncii.
În ultimele săptămâni, numărul dosarelor de pensionare depuse la casele teritoriale a crescut semnificativ, pe fondul temerii că noile reglementări ar putea limita accesul la pensia anticipată.
Ce prevede legea în prezent
Potrivit actualei legi a pensiilor, românii care au depășit stagiul complet de cotizare cu cinci ani pot solicita pensionarea anticipată cu până la cinci ani înainte de termen.
Totuși, în cazul pensiei anticipate parțiale, cuantumul este diminuat proporțional cu numărul lunilor de anticipare.
Concret, o femeie născută în 1967 — parte a generației denumite „Decrețeii” — se poate pensiona anticipat în octombrie 2030, fără penalizare, dacă are 40 de ani vechime în muncă, dintre care cel puțin 35 de ani contributivi.
Ce vrea să schimbe Guvernul
Executivul analizează posibilitatea de restrângere a accesului la pensionarea anticipată, astfel încât angajații să rămână mai mult timp activi pe piața muncii.
„Suntem pe penultimul loc în Europa la numărul de cetățeni implicați în economie. Între 55 și 64 de ani, doar 53% dintre români lucrează. Ceilalți sunt retrași, plecați din țară sau nu mai sunt activi. Trebuie să avem mai mulți oameni în economie”, a declarat premierul Ilie Bolojan, într-o intervenție recentă.
El a subliniat că nu este nevoie, deocamdată, de creșterea generală a vârstei de pensionare, ci de reducerea excepțiilor care permit ieșirea anticipată.
„Nu vârsta standard trebuie crescută acum, ci trebuie reduse excepțiile. Este o măsură de echitate socială și de stabilitate economică”, a adăugat șeful Executivului.
Deocamdată, reprezentanți ai coaliției de guvernare au declarat neoficial că „o astfel de măsură nu este finalizată”, însă pachetul 3 de reforme ar urma să fie definitivat în decurs de o săptămână.
De ce se discută o înăsprire a condițiilor
Economiștii susțin că actualul sistem de pensii nu mai este sustenabil pe termen mediu, din cauza scăderii numărului de angajați activi și a creșterii speranței de viață.
„Sistemul de pensii a fost gândit pentru o speranță de viață de 10-15 ani după retragere. Astăzi, datorită unui trai mai bun și accesului la servicii medicale, oamenii trăiesc mult mai mult, iar perioada de plată a pensiilor s-a extins. România îmbătrânește și scade în același timp”, a explicat economistul Alexandru Chirilă, într-o emisiune Mediafax.
Potrivit datelor Eurostat, raportul dintre angajați și pensionari în România a scăzut dramatic — de la 3 la 1 în urmă cu două decenii, la sub 2 la 1 în prezent, iar în unele regiuni chiar 1,5 la 1.
Aceasta înseamnă că tot mai puțini contribuabili trebuie să susțină tot mai multe pensii.
Chirilă atrage atenția și asupra unei situații paradoxale:
„În Finlanda există o statistică cinică: contribuabilul ideal este cel care moare în prima zi de pensie. Evident, nu asta ne dorim, dar e un semnal că sistemele europene trebuie ajustate realist, pentru că durata de viață crește, iar resursele nu.”
Cât de mare este penalizarea pentru pensionarea anticipată
Conform noii legi a pensiilor, intrată în vigoare la 1 septembrie 2024, românii pot ieși la pensie anticipat fără penalizare dacă au cel puțin 40 de ani de vechime, față de 43 cât era anterior.
Pentru cei care au între 35 și 40 de ani vechime, pensia anticipată este permisă cu o penalizare de maximum 24%.
Anterior, penalizarea putea ajunge la 30%.
Reducerea vârstei standard de pensionare se aplică și femeilor care au născut și crescut copii — șase luni pentru fiecare copil, până la maximum 3 ani și jumătate.
Astfel, o femeie care a lucrat 40 de ani și are trei copii se poate retrage cu aproape 4 ani mai devreme fără penalizare.
Cei mai afectați sunt „Decrețeii”
Generațiile născute între 1967 și 1969, cunoscute popular drept „Decrețeii”, sunt cele mai numeroase care se apropie de vârsta de pensionare.
Potrivit datelor INS, doar în 1967 și 1968 s-au născut peste un milion de copii, dintre care aproximativ 425.000 de fete — adică viitoare beneficiare ale pensiilor din 2025–2026.
Acestea sunt primele generații care vor aplica efectiv noua lege a pensiilor și, totodată, cele care ar fi vizate de eventualele restricții suplimentare privind pensionarea anticipată.
Ce urmează
În perioada următoare, Guvernul urmează să finalizeze pachetul 3 de reforme economice și sociale, care va include și propuneri privind ajustarea mecanismului de pensionare.
Deocamdată, nu există o formă oficială a proiectului, dar Ministerul Muncii și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) analizează mai multe scenarii.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că România trebuie să-și adapteze sistemul de pensii la realitățile demografice actuale, fără a afecta echitatea între generații.
„Nu putem menține la nesfârșit un sistem bazat pe contribuțiile unei populații active tot mai reduse. Este nevoie de măsuri curajoase, dar echilibrate”, a spus Bolojan.
Q&A — Ce trebuie să știi despre pensia anticipată
1. Ce este pensia anticipată?
Este o formă de retragere din activitate înainte de vârsta standard (63 ani pentru femei, 65 ani pentru bărbați), acordată celor care au un stagiu complet de cotizare și încă 5 ani în plus.
2. Se poate obține fără penalizare?
Da, dacă ai cel puțin 40 de ani de vechime (stagiul complet plus 5 ani). În caz contrar, se aplică o penalizare de până la 24%, în funcție de lunile de anticipare.
3. Ce schimbări se discută acum?
Executivul ar putea restrânge accesul la pensionarea anticipată, pentru a încuraja populația activă să rămână mai mult timp în muncă. Nu este exclus ca stagiul minim să fie majorat sau perioada de anticipare să fie redusă.
4. Afectează modificările femeile născute în 1967–1968?
Dacă vor fi adoptate rapid, da — ele sunt primele generații care pot solicita pensia anticipată în 2025–2026, potrivit noii legi.
5. Cum se calculează penalizarea actuală?
Diminuarea se aplică în funcție de numărul de luni de anticipare și de stagiul realizat peste cel complet. Cu cât te retragi mai devreme, cu atât penalizarea este mai mare.
6. Când va fi anunțată decizia finală?
Guvernul a promis că va prezenta forma finală a pachetului 3 de măsuri în aproximativ o săptămână, după consultări cu partenerii sociali și Ministerul Finanțelor.
