Din cuprinsul articolului
Cercetătorii avertizează că războiul declanșat de Rusia în Ucraina riscă să provoace daune majore ecosistemului Mării Negre, iar efectele nu se opresc la granița conflictului, putând ajunge inclusiv pe litoralul românesc.
Poluarea provocată de explozii, scurgerile de petrol și activitatea militară intensă ar putea împinge marea spre un „punct de cotitură”.
Înainte de invazia Rusiei din 2022, în Marea Neagră trăiau trei specii de delfini. De la începutul conflictului, însă, tot mai multe cadavre au fost descoperite pe litoralul ucrainean.
Delfinii dispar din Marea Neagră
În primul an de război au fost înregistrate aproximativ 125 de exemplare moarte, iar anul trecut cercetătorii au documentat alte zeci de cazuri. Specialiștii cred că numărul real ar putea fi mult mai mare, scrie publicația britanică The Guardian.
O cauză importantă ar putea fi poluarea chimică și acustică provocată de operațiunile militare, inclusiv folosirea sonarului de către nave și submarine, potrivit Mediafax.
Cercetătorii avertizează că Marea Neagră este un ecosistem deosebit de vulnerabil. Aproximativ 82% din volumul apei conține hidrogen sulfurat, iar viața marină există doar în stratul superior oxigenat.
Explozia barajului Kahovka din 2023 a agravat situația, după ce cantități mari de poluanți, metale grele și resturi organice au ajuns în fluviul Nipru și, ulterior, în Marea Neagră. Specialiștii spun că această combinație de factori reprezintă un „pumn toxic” pentru ecosistemul marin.
Monitorizarea exactă a pagubelor este extrem de dificilă. Navele de cercetare nu pot ieși în larg din cauza minelor marine, dronelor și bombardamentelor.
În plus, multe instituții de cercetare au pierdut personal: bărbații au fost mobilizați în armată, iar o parte dintre cercetători au plecat din țară. De aceea, oamenii de știință pot analiza doar date limitate, inclusiv imagini din satelit sau probe colectate de pe litoral.
Petrol, mine și război, efect dezastruos cumulativ
Imaginile din satelit indică scurgeri de petrol provenite de la nave avariate sau scufundate, dar și activitate intensă a navelor militare.
În unele zone au fost observate plante invazive și modificări neobișnuite ale culorii apei, semne că ecosistemul suferă schimbări rapide. „Marea Neagră ar putea fi deja aproape de un punct critic”, avertizează cercetătorii implicați în monitorizarea regiunii.
Impactul nu se limitează la zona de conflict. Marea Neagră este un ecosistem comun, iar modificările din nord pot afecta și litoralul României. Curentii marini și poluanții transportați de fluviile mari, precum Dunărea sau Niprul, pot influența biodiversitatea, pescuitul și calitatea apei de-a lungul întregii regiuni.
Specialiștii români au avertizat în repetate rânduri că sănătatea ecosistemului Mării Negre depinde de stabilitatea întregului bazin. Deteriorarea mediului în timpul războiului ar putea avea consecințe pe termen lung pentru toate statele riverane.
