Din cuprinsul articolului
Codul muncii prevede expres că niciun angajat nu poate fi plătit cu salariul minim garantat mai mult de 24 de luni de la semnarea contractului. Legea există din 2022. Sancțiunile există. Și totuși, milioane de români stau blocați ani la rând la cel mai mic salariu permis de lege, fără să știe că pot cere mai mult.
Prevederea se găsește la art. 164, alin. 2¹ din Codul muncii, introdus prin Legea nr. 283/2024: salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată poate fi acordat unui salariat pentru o perioadă de maximum 24 de luni, calculată de la data încheierii contractului individual de muncă. După expirarea acestui termen, angajatorul are obligația să acorde un salariu de bază superior salariului minim garantat.
Important: legea nu precizează cu cât trebuie majorat salariul. Nu există un procent minim sau o sumă fixă impusă. Nivelul se stabilește prin negociere individuală între angajat și angajator. Ceea ce nu se poate negocia este obligația în sine: după 24 de luni, salariul trebuie să fie mai mare decât minimul, indiferent cu cât.
Cine se încadrează și cum verifici
Obligația se aplică tuturor angajaților plătiți la nivelul salariului minim stabilit prin hotărâre de guvern, indiferent de sectorul de activitate sau tipul contractului. Nu se aplică salariilor minime diferențiate pe sectoare speciale — construcții, agricultură — reglementate prin alte acte normative.
Referința nu este data semnării contractului în sine, ci durata pentru care angajatul a primit efectiv salariul minim. Dacă ai avut perioade în care salariul tău a crescut peste minimum, contorizarea celor 24 de luni se resetează parțial. Dacă ai stat neîntrerupt la salariul minim de la semnarea contractului, termenul curge continuu de la data angajării.
Conform analizelor publicate de avocatnet.ro, un angajat angajat pe 1 ianuarie 2023 cu salariul minim nu mai putea fi menținut la același nivel după 1 ianuarie 2025. Un angajat angajat pe 17 martie 2019 — cu mai mulți ani vechime înainte ca legea să existe — trebuia să fie majorat cel mai târziu de la 1 ianuarie 2024.
Ce riscă angajatorii care ignoră această obligație
Codul muncii nu prevede o sancțiune directă și imediată pentru nerespectarea regulii celor 24 de luni. Mecanismul indirect de sancționare funcționează astfel: la un control al Inspecției Teritoriale de Muncă, inspectorii pot emite o dispoziție de măsuri prin care cer angajatorului să majoreze salariile în cauză. Dacă angajatorul nu se conformează, urmează amenda — între 5.000 și 10.000 de lei per caz, conform avocatnet.ro.
Riscul nu este doar financiar. Odată cu transpunerea în legislația românească a Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială — termen limită 7 iunie 2026 — angajatorii vor fi obligați să justifice obiectiv diferențele de remunerare și să furnizeze informații salariale angajaților care le cer. Diferențele nejustificate de peste 5% vor trebui corectate în termen de șase luni, iar sarcina probei va fi răsturnată: angajatorul trebuie să demonstreze că respectă regulile de egalitate salarială, nu angajatul să probeze discriminarea.
Capcana fiscală a majorării formale
Există o problemă practică subtilă pe care angajatorii și angajații trebuie să o înțeleagă. Suma netaxabilă din salariul minim, care scade de la 300 la 200 de lei de la 1 iulie 2026, creează o situație paradoxală: o majorare de formă a salariului brut cu o sumă prea mică nu aduce niciun beneficiu net angajatului, ba poate chiar să-i reducă salariul net față de situația anterioară.
Conform calculelor publicate de juridice.ro, un angajat care era la salariul minim cu 300 lei netaxabili are nevoie de o majorare de cel puțin 149 de lei brut numai pentru a-și păstra salariul net actual. Pentru ca majorarea să fie reală și nu formală, creșterea trebuie să depășească această pragul.
Cum ceri majorarea dacă ești angajat
Legea nu stabilește o procedură de solicitare, dar câteva elemente sunt clare din practica dreptului muncii. Angajatul trebuie să verifice data la care a semnat contractul de muncă și dacă a primit neîntrerupt salariul minim de atunci. Dacă termenul de 24 de luni a expirat, angajatul poate solicita în scris angajatorului deschiderea negocierii salariale, invocând art. 164, alin. 2¹ din Codul muncii.
Angajatorul nu poate refuza deschiderea negocierii. Poate refuza o anumită sumă solicitată de angajat, dar nu poate refuza negocierea în sine. Dacă negocierea nu duce nicăieri și angajatul consideră că dreptul său a fost încălcat, poate sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă sau poate formula o plângere potrivit dreptului muncii.
Contextul din 2026 este favorabil angajatului care vrea să ceară majorarea. Odată cu creșterea salariului minim la 4.325 de lei de la 1 iulie, companiile care au angajați cu contracte mai vechi de 24 de luni la salariul minim trebuie oricum să le majoreze salariile peste noul prag. Este momentul potrivit pentru a ridica problema și a cere o negociere reală.
