Din cuprinsul articolului
Expunerea pe termen lung la un pesticid utilizat pe scară largă ar putea crește semnificativ riscul de boală Parkinson, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la UCLA Health.
Analiza arată că persoanele care au locuit ani la rând în zone cu utilizare constantă de clorpirifos au avut un risc de peste 2,5 ori mai mare de a dezvolta această boală neurologică.
Rezultatele, publicate în revista Molecular Neurodegeneration, vin cu un element suplimentar important. Nu este doar o asociere statistică. Experimentele de laborator au arătat și mecanismul prin care această substanță afectează creierul, oferind un argument solid că legătura ar putea fi una cauzală.
Un pesticid folosit de zeci de ani
Clorpirifosul este un insecticid utilizat de decenii în agricultură pentru combaterea dăunătorilor. Deși utilizarea sa în spațiile rezidențiale a fost interzisă în SUA încă din 2001, iar restricțiile au fost extinse și pentru agricultură în ultimii ani, substanța continuă să fie folosită în anumite culturi și rămâne prezentă în multe regiuni ale lumii.
În paralel, cercetarea asupra bolii Parkinson a început să acorde tot mai multă atenție factorilor de mediu. Boala, care afectează aproape un milion de persoane doar în Statele Unite, nu este explicată exclusiv de genetică. Expunerile repetate la substanțe toxice, inclusiv pesticide, sunt considerate tot mai relevante în apariția ei.
Studiul care leagă expunerea de risc
Pentru a înțelege mai bine această legătură, echipa de la UCLA a analizat datele a 829 de persoane diagnosticate cu boala Parkinson și 824 fără această afecțiune, toți participanți într-un studiu amplu despre interacțiunea dintre mediu și genetică.
Cercetătorii nu s-au bazat pe estimări generale. Au reconstruit istoricul expunerii fiecărei persoane folosind registre oficiale de utilizare a pesticidelor din California și adresele de domiciliu și locurile de muncă ale participanților. Astfel, au putut estima cu precizie expunerea cumulativă pe parcursul mai multor ani.
Rezultatul a fost clar. Persoanele expuse pe termen lung la clorpirifos au avut un risc de peste 2,5 ori mai mare de a dezvolta Parkinson comparativ cu cele cu expunere minimă sau absentă.
Ce se întâmplă în creier
Pentru a verifica dacă această asociere are și o bază biologică, cercetătorii au mers mai departe cu experimente pe animale.
Șoarecii expuși timp de 11 săptămâni la clorpirifos, prin inhalare, au dezvoltat tulburări de mișcare similare celor din boala Parkinson. În creierul lor, oamenii de știință au observat pierderea neuronilor care produc dopamină, exact tipul de celule afectate în această boală.
Au apărut și alte modificări relevante. Inflamație cerebrală și acumularea anormală a proteinei alfa-sinucleină, una dintre caracteristicile clasice ale bolii Parkinson.
Experimentele pe pești-zebră au completat imaginea. Substanța a perturbat autofagia, sistemul prin care celulele elimină proteinele defecte. Când acest mecanism nu funcționează corect, proteinele toxice se acumulează și pot distruge neuronii.
Când cercetătorii au reușit să reactiveze acest sistem de „curățare” celulară sau să reducă nivelul proteinelor toxice, neuronii au fost protejați.
Importanța descoperirii
„Acest studiu identifică clorpirifosul ca factor de risc specific pentru boala Parkinson, nu doar pesticidele în general”, a declarat dr. Jeff Bronstein, profesor de neurologie la UCLA și autor principal al studiului.
Importanța rezultatelor vine din două direcții.
Prima ține de prevenție. Identificarea unor substanțe concrete asociate cu boala permite limitarea expunerii și monitorizarea persoanelor aflate la risc.
A doua ține de tratament. Descoperirea rolului autofagiei deschide o posibilă direcție terapeutică. Dacă mecanismele de eliminare a proteinelor toxice pot fi stimulate, ar putea fi protejate celulele nervoase vulnerabile.
O problemă care nu ține doar de trecut
Chiar dacă utilizarea clorpirifosului a scăzut în unele țări, problema nu este închisă. Mulți oameni au fost expuși ani la rând în trecut, iar substanțe similare continuă să fie utilizate în agricultură.
În plus, expunerea nu este limitată la lucrătorii agricoli. Studiul arată că simpla locuire în apropierea zonelor unde se aplică pesticide poate avea efecte pe termen lung.
Ce simptome apar în boala Parkinson
Boala Parkinson este o afecțiune progresivă a sistemului nervos. Primele semne pot fi subtile, dar evoluează în timp:
-
tremor, de obicei la nivelul unei mâini
-
rigiditate musculară
-
mișcări încetinite
-
probleme de echilibru și coordonare
Pe măsură ce boala avansează, apar dificultăți în mers, vorbire și activități zilnice.
Ce urmează în cercetare
Cercetătorii spun că următorul pas este verificarea altor pesticide utilizate frecvent pentru a vedea dacă au efecte similare asupra creierului.
În paralel, se încearcă identificarea unor tratamente care să protejeze neuronii prin susținerea mecanismelor naturale de eliminare a proteinelor toxice.
Pentru persoanele care au avut expuneri cunoscute la astfel de substanțe, studiul sugerează și un lucru practic. Monitorizarea neurologică mai atentă ar putea permite identificarea precoce a bolii.
Unde poate apărea clorpirifosul (reziduuri)
A fost folosit frecvent pe culturi precum:
-
mere
-
citrice (portocale, lămâi, mandarine)
-
struguri
-
căpșuni
-
piersici
-
ardei
-
roșii
-
broccoli
-
porumb
-
soia
Nu toate aceste produse sunt contaminate — depinde de țară, reglementări și practicile agricole.
Situația în Europa
În Uniunea Europeană, inclusiv în Italia și România:
-
clorpirifosul este interzis din 2020
-
există controale pentru reziduuri în alimente
-
produsele care depășesc limitele sunt retrase
Asta reduce mult riscul față de alte regiuni.
Totuși, când poate exista risc
-
produse importate din țări unde pesticidul încă este permis
-
fructe/legume nespălate
-
consum frecvent din surse necontrolate
Cum reduci expunerea
-
spală bine fructele și legumele sub jet de apă
-
pentru unele (mere, castraveți) poți curăța coaja
-
alege produse din surse controlate sau bio
-
evită consumul direct fără spălare, mai ales la fructe cu coajă subțire
Dacă vrei, îți pot face și o listă clară cu alimentele cu cele mai frecvente reziduuri de pesticide în general (nu doar clorpirifos) — acolo lucrurile devin și mai interesante.
