Din cuprinsul articolului
Un nou studiu internațional aduce o perspectivă neașteptată asupra sănătății mintale: pielea ar putea fi un indicator timpuriu al riscului de depresie și ideație suicidară. Cercetătorii au descoperit că persoanele care trec prin primul episod de psihoză și prezintă concomitent afecțiuni ale pielii – precum erupții cutanate, mâncărimi sau sensibilitate la lumină – sunt mult mai predispuse la tulburări de dispoziție severe.
Rezultatele au fost prezentate la reuniunea anuală a Colegiului European de Neuropsihofarmacologie (ECNP), desfășurată la Amsterdam, și ar putea transforma modul în care medicii abordează pacienții cu tulburări psihice.
Legătura dintre piele și creier: un nou semnal de alarmă pentru sănătatea mintală
Studiul, coordonat de Dr. Joaquín Galvañ de la Instituto de Investigación Sanitaria Gregorio Marañón din Madrid, a analizat 481 de pacienți aflați la primul episod de psihoză – o tulburare caracterizată prin halucinații, iluzii sau pierderea contactului cu realitatea.
Cercetătorii au constatat că aproximativ 14,5% dintre participanți prezentau probleme dermatologice la momentul diagnosticului:
- 24% dintre femei și 9,8% dintre bărbați aveau erupții, prurit sau sensibilitate accentuată a pielii.
După patru săptămâni de tratament antipsihotic, diferențele au devenit evidente:
- 25% dintre pacienții cu probleme ale pielii au raportat gânduri sau tentative de suicid;
- comparativ, doar 7% dintre cei fără afecțiuni dermatologice au manifestat simptome similare.
„Prezența afecțiunilor pielii indică faptul că acești pacienți prezintă un risc mai mare de rezultate negative după primul episod psihotic”, a explicat Dr. Galvañ.
„Simptomele cutanate ar putea reprezenta un semnal de avertizare precoce al depresiei și al riscului suicidar.”
Cum se explică legătura dintre piele și sănătatea mintală
Atât pielea, cât și sistemul nervos se dezvoltă din același strat embrionar – ectodermul, ceea ce sugerează o legătură biologică profundă între cele două.
Inflamația, stresul oxidativ și dereglările hormonale sunt doar câțiva dintre factorii care pot afecta simultan echilibrul pielii și al creierului. Cercetătorii cred că procesele inflamatorii comune ar putea explica de ce unele persoane cu probleme dermatologice sunt mai vulnerabile la tulburări de dispoziție sau anxietate.
Dr. Galvañ subliniază că descoperirea deschide calea pentru o abordare integrată între dermatologie și psihiatrie:
„Este posibil ca simptomele pielii să fie nu doar o reacție la stres, ci și o expresie fizică a dezechilibrelor neurochimice din creier. În acest caz, tratarea ambelor aspecte – mental și dermatologic – devine esențială.”
De-a lungul anilor, studiile au arătat că între 30% și 60% dintre persoanele cu afecțiuni dermatologice (acnee, psoriazis, dermatită atopică) prezintă și simptome psihiatrice. Noutatea acestui studiu este perspectiva inversă: pacienții cu tulburări psihotice manifestă adesea probleme dermatologice care pot reflecta severitatea afecțiunii mintale.
„Constatările noastre sugerează că simptomele dermatologice pot reprezenta un marker al severității bolii și al riscurilor crescute pentru sănătatea mintală”, a adăugat Dr. Galvañ.
Profesorul Eric Ruhe, expert în depresie la Universitatea Radboud din Olanda, care nu a fost implicat în studiu, consideră rezultatele „promițătoare și demne de explorat”:
„Aceasta este o asociere interesantă între piele și psihopatologie. Rezultatele trebuie replicate pe cohorte mai mari, dar ar putea oferi o nouă perspectivă asupra modului în care celulele pielii pot fi folosite pentru a înțelege ce tratamente psihice sunt mai eficiente.”
Depresia și suicidul reprezintă două dintre principalele cauze de mortalitate la nivel global, iar identificarea timpurie a persoanelor aflate în risc este crucială.
Dacă cercetările viitoare confirmă aceste date, monitorizarea pielii ar putea deveni o parte integrantă a evaluării psihiatrice. Într-un viitor apropiat, medicii ar putea analiza erupțiile cutanate, sensibilitatea pielii sau senzațiile inexplicabile de mâncărime ca indicatori ai unei tulburări mintale incipiente.
