Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a oferit detalii importante marți, despre viitorul proiectelor de infrastructură spitalicească din România, în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Într-o intervenție la Palatul Parlamentului, ministrul a confirmat că discuțiile cu Comisia Europeană se află într-o fază avansată, iar unele dintre spitalele inițial incluse în plan vor beneficia de finanțare din surse alternative, pentru a asigura finalizarea lor până la termenul limită stabilit.
13 spitale vor rămâne în PNRR, iar 6 vor fi finanțate prin împrumuturi BEI
Inițial, Planul Național de Redresare și Reziliență includea construirea a 24 de spitale. În urma primei renegocieri, numărul acestora a fost redus la 19, iar acum, în urma discuțiilor cu autoritățile europene, doar 13 dintre aceste spitale vor rămâne în proiectul PNRR.
„Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea că aceste spitale, care sunt proiecte de infrastructură complexă, cu un nivel ridicat de risc în ceea ce privește implementarea, nu vor putea fi finalizate până la 31 august 2026. De aceea, am negociat pentru a păstra în PNRR doar acele spitale care au contractele de achiziție publică semnate și unde deja au început lucrările. Aceste proiecte vor continua cu finanțare din PNRR”, a explicat Marcel Boloș, potrivit Economedia.
Pentru celelalte 6 spitale, ministrul a menționat că sunt analizate soluții alternative, precum transferul acestora în cadrul Politicii de Coeziune, prin Programul de Sănătate, sau finanțarea lor printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiții (BEI), care este în curs de contractare.
Risc de nefinalizare până în 2026
Marcel Boloș a subliniat faptul că, din cauza complexității acestor proiecte de infrastructură, există riscul ca unele spitale să nu fie finalizate până la termenul-limită stabilit de 31 august 2026. Deși discuțiile cu Comisia Europeană sunt încă în derulare, autoritățile române sunt hotărâte să identifice soluții pentru ca aceste proiecte importante pentru infrastructura de sănătate din România să nu fie afectate.
„Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorții. Înțelegem importanța lor și suntem hotărâți să găsim surse alternative de finanțare. Dacă nu vor mai fi susținute din PNRR, spitalele vor fi transferate în alte programe financiare, astfel încât să nu afectăm infrastructura de sănătate din România. Construirea unui spital nu se face de pe o zi pe alta. Este un proces care durează ani de zile, de pregătire a proiectului și implementare”, a adăugat ministrul.
Viitorul proiectelor de infrastructură spitalicească
În prezent, discuțiile dintre autoritățile române și Comisia Europeană se concentrează pe găsirea celor mai bune soluții pentru asigurarea continuității și finalizării acestor proiecte importante. În plus față de soluțiile de finanțare alternative, există și un angajament ferm din partea autorităților române de a nu lăsa niciun proiect în voia sorții, având în vedere că investițiile în spitale sunt esențiale pentru sănătatea cetățenilor români.
Marcel Boloș a precizat că „aceste spitale sunt proiecte majore care nu pot fi construite într-un an, iar termenul de 31 august 2026 este o provocare. Cu toate acestea, discutăm în continuare cu Comisia Europeană pentru a găsi soluțiile necesare și pentru a nu lăsa infrastructura de sănătate din România fără investiții.”
