Din cuprinsul articolului
În perioada de teroare a Revoluției Franceze, până și cele mai dulci tradiții puteau avea un gust amar. În timp ce astăzi ”Galette des Rois” (Prăjitura Regelui) este simbolul convivialității (bucuriei de a fi împreună) de Bobotează, în anii 1790, acest desert a devenit un simbol al rezistenței și un subiect de dezbatere politică aprinsă.
Un strigăt periculos în jurul mesei
Imaginați-vă o scenă de familie banală: copiii se adună în jurul unei plăcinte aurii, așteptând cu nerăbdare să vadă cine găsește o boaba de fasole ascunsă în interiorul acesteia. Însă, în plină Revoluție Franceză, tradiționalul strigăt „Trăiască regele!”, rostit atunci când se descoperea „regele” prăjiturii, nu era doar o glumă festivă. Era o invitație la eșafod.
Pentru revoluționarii radicali, simpla menționare a regalității, chiar și în contextul unui joc de patiserie, era considerată o ofensă adusă Republicii. Riscul nu mai era o simplă indigestie, ci decapitarea.
Războiul împotriva „Fasolei” și a Tradiției
Autoritățile vremii au încercat prin toate mijloacele să elimine orice urmă de monarhie sau religie din spațiul public. Iată cum a fost vizată prăjitura:
-
Redenumirea sărbătorii: În 1791, un decret a propus transformarea Bobotezei în „Sărbătoarea Bunei Vecinătăți”, „Sărbătoarea Filosofilor” sau chiar „Sărbătoarea Sans-culoților”.
-
Acuzații de trădare: În decembrie 1792, deputatul Pierre Louis Manuel a declarat aceste festivități ca fiind „anticivice și contrarevoluționare”, cerând interzicerea oricărei celebrări sub numele de Bobotează.
-
Poliția cofetăriilor: Un an mai târziu, supravegherea a devenit oficială. Comitetele revoluționare au cerut monitorizarea strictă a cofetarilor pentru a preveni „orgiile” în care se celebra memoria „ultimului tiran”.
Reziliența gustului: Galeta sub acoperire
În ciuda amenințărilor și a propagandei, poporul francez nu a renunțat la desertul preferat. Familiile au continuat să prepare prăjitura în secret, păstrând tradiția vie în spatele ușilor închise. Boaba de fasole a rămas ascunsă în aluat, la fel cum loialitatea față de tradiții a rămas ascunsă sub retorica revoluționară.
Odată cu sfârșitul perioadei Terorii, ”galette des rois” și-a recăpătat locul de cinste pe mesele francezilor. Fasolea a continuat să aducă zâmbete, demonstrând că, uneori, tradițiile sunt mult mai greu de dărâmat decât regimurile politice.
Cum se prepară Galette des Rois
Există mai multe variante, însă cea mai celebră este Galette des Rois „à la frangipane” (specifică nordului Franței). Aceasta constă în două straturi de foietaj umplute cu o cremă bogată de migdale.
Iată o rețetă clasică, simplă și delicioasă:
Ingrediente necesare
| Componentă | Ingrediente |
| Aluat | 2 foi de aluat foietaj (de calitate, preferabil cu unt) |
| Crema de migdale | 125g pudră de migdale, 100g zahăr, 100g unt moale, 2 ouă (+1 ou pentru uns), esență de migdale sau rom (opțional) |
| Elementul surpriză | 1 boabă de fasole uscată (sau o figurină de porțelan) |
Mod de preparare
-
Pregătirea cremei (Frangipane):
-
Într-un bol, amestecă untul moale cu zahărul până obții o cremă omogenă.
-
Adaugă cele 2 ouă, unul câte unul, amestecând bine.
-
Încorporează pudra de migdale și esența preferată. Mixează până când compoziția este fină.
-
-
Asamblarea:
-
Întinde prima foaie de aluat pe o tavă cu hârtie de copt.
-
Pune crema în centrul aluatului și întinde-o circular, lăsând o margine de aproximativ 2-3 cm liberă pe margini.
-
Secretul: Pune „fasolea” undeva în cremă (nu în centru, pentru a nu fi nimerită la prima tăiere!).
-
Unge marginea liberă a aluatului cu puțină apă sau albuș de ou.
-
Așază a doua foaie de aluat deasupra și apasă bine marginile cu degetele sau cu o furculiță pentru a sigila prăjitura.
-
-
Decorarea și coacerea:
-
Unge partea de sus cu gălbenuș de ou amestecat cu puțin lapte pentru o culoare aurie.
-
Cu vârful unui cuțit (fără să înțepi aluatul de tot), desenează un model (romburi, linii curbe sau frunze).
-
Înțeapă ușor aluatul în 2-3 locuri pentru a lăsa aburul să iasă.
-
Coace la 180°C timp de aproximativ 25-30 de minute, până când prăjitura devine bine rumenită și umflată.
-
Tradiția servirii ”Prajiturii regelui”
Cel mai tânăr membru al familiei se așază, de obicei, sub masă și alege cui îi revine fiecare felie, pentru a asigura o împărțire corectă și „oarbă” a norocului. Cine găsește boaba de fasole devine regele sau regina zilei și poartă o coroană de carton.
Știați că? Deși astăzi folosim figurine din porțelan, boaba originală era o simplă fasole uscată, simbol al fertilității și al renașterii, care a supraviețuit chiar și celor mai crunte perioade de cenzură.
