Din cuprinsul articolului
Sistemul medical de stat din România se află într-un punct critic, iar autoritățile anunță reforme majore pentru a remedia problemele financiare și de calitate. Premierul Ilie Bolojan și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, au prezentat recent principalele direcții ale acestei reforme, subliniind că, deși cheltuielile din sistem au crescut constant, calitatea serviciilor medicale nu s-a îmbunătățit proporțional.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că una dintre cele mai grave probleme ale sănătății românești este creșterea accelerată a cheltuielilor, care depășește posibilitățile de finanțare ale statului.
„Sistemul nostru de sănătate a acumulat probleme mari în ultimii ani, iar una dintre principalele este creșterea cheltuielilor, pe care bugetul nu o mai poate susține,” a afirmat Bolojan.
Bugetul de stat alocat sănătății este acum la un nivel similar cu cel din timpul pandemiei COVID-19, iar statul nu mai poate achita integral datoriile către spitale începând din martie 2025. Pentru a face față situației, este necesară o rectificare bugetară de 10 miliarde de lei.
Cheltuielile mari nu garantează servicii medicale de calitate
O altă problemă gravă identificată este calitatea scăzută a serviciilor medicale, care nu a crescut în paralel cu cheltuielile. Premierul a subliniat faptul că multe spitale alocă până la 80% din fondurile primite către salariile personalului, ceea ce limitează investițiile în medicamente, echipamente și proceduri moderne.
„Sunt unități medicale care cheltuiesc o parte disproporționată pe salarii, iar astfel nu pot finanța alte nevoi importante,” a adăugat Bolojan.
Șeful executivului a cerut conducerilor spitalelor să facă o analiză detaliată a cheltuielilor pentru a identifica zonele unde pot fi făcute economii și pentru a prioritiza calitatea actului medical.
Premierul a mai atras atenția asupra unui fenomen critic: socializarea cheltuielilor și privatizarea profiturilor în sistemul sanitar românesc. Acest dezechilibru afectează sustenabilitatea pe termen lung a serviciilor medicale de stat.
„Este necesar să corectăm această situație pentru a asigura un sistem echitabil și eficient,” a punctat Ilie Bolojan.
Salarizare în funcție de performanță și criterii clare de evaluare
O parte importantă a reformei o reprezintă introducerea unei salarizări bazate pe performanțe. Premierul a propus ca angajații din sistemul medical, în special șefii de secții, să fie evaluați după criterii clare, iar plata să reflecte rezultatele obținute în activitate.
„Dorim să stimulăm performanța și responsabilitatea în sistem,” a explicat Bolojan.
Premierul a atras atenția și asupra unui alt aspect costisitor: utilizarea excesivă a medicamentelor inovative, uneori în detrimentul medicamentelor generice, ceea ce duce la costuri suplimentare.
„Există un consum semnificativ de pastile și uneori se folosesc medicamente inovative acolo unde genericele ar putea fi eficiente,” a precizat Bolojan.
Ministrul Alexandru Rogobete a ținut să liniștească opinia publică, declarând că reformele nu vor reduce fondurile destinate pacienților.
„Reformele sunt necesare, dar nu vor tăia din banii care ajung la pacienți,” a spus Rogobete.
El a subliniat că sistemul a fost „peticit” în trecut, ceea ce a împiedicat adoptarea unor măsuri punctuale și eficiente, dar acum este momentul să se intervină fundamental.
Probleme în managementul spitalelor: mai mulți șefi decât pacienți
Ministrul a criticat situațiile în care unele spitale au un număr disproporționat de șefi de secții față de pacienți, semnalând o problemă de management care afectează performanța și eficiența unităților medicale. Rogobete a mai afirmat că spitalele de stat nu colaborează suficient cu asiguratorii privați și că sistemul monopolist al asigurărilor de sănătate nu poate funcționa eficient.
„România are nevoie de un sistem de asigurări private complementar, care să susțină sistemul public,” a declarat ministrul.
O schimbare importantă anunțată de ministru este evaluarea și reclasificarea spitalelor de stat, un proces care nu a mai fost realizat de două decenii. Această măsură va conduce la o distribuție mai echilibrată a serviciilor medicale, în funcție de competența și nevoile zonale.
Pentru a reduce risipa de resurse, noile reforme vor viza și eliminarea internărilor fictive. Medicii sau șefii de secții care permit astfel de practici riscă să-și piardă contractele și locurile de muncă.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a confirmat dificultățile financiare ale sistemului, explicând că fondurile disponibile nu acoperă necesarul pentru cheltuielile curente și datoriile acumulate.
Mai mult, Moldovan a punctat că această criză nu este doar una bugetară, ci afectează și calitatea actului medical, ceea ce justifică nevoia imperioasă de reforme.
