Din cuprinsul articolului
Elena Costache, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat vineri pentru Digi24 că nu va accepta pachetul de reforme propus de Guvern privind pensiile magistraților. Aceasta susține că o pensie de 11.000 de lei pentru un judecător este „puțin” și că independența justiției depinde de situația financiară a magistraților.
În mijlocul dezbaterilor aprinse despre creșterea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor pentru magistrați, președintele Nicușor Dan a organizat întâlniri cu premierul Ilie Bolojan, ministrul Justiției și conducerea CSM. Guvernul propune creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea pensiei la 70% din salariul net al magistratului.
Elena Costache a respins categoric aceste propuneri, argumentând că sistemul de justiție nu poate fi comparat cu alte sectoare publice și că magistrații reprezintă una dintre cele trei puteri ale statului.
Calculul care stârnește controverse
Președinta CSM a prezentat cifrele concrete ale salariilor magistraților:
- Curte de Apel: 20.346 lei net lunar
- Tribunal: 17.948 lei net lunar
- Judecătorie: 16.157 lei net lunar
Aplicând procentul de 70% propus de Guvern, un judecător de la tribunal ar primi o pensie de aproximativ 11.309 lei. Elena Costache consideră această sumă insuficientă, având în vedere restricțiile severe ale profesiei.
„Eu nu pot, după ce judec un dosar, să mă duc să îmi deschid un birou de consultanță de avocatură și să acord consultații juridice și să mai câștig niște bani”, a explicat aceasta, subliniind incompatibilitățile specifice magistraților.
Argumentul unicității sistemului judiciar
Într-o declarație care a stârnit reacții puternice, Elena Costache a afirmat că magistrații sunt „unici” și nu pot fi comparați cu alte categorii profesionale. Aceasta a enumerat mai multe argumente:
Exigențele profesiei:
- Examene extrem de dificile pentru intrarea în magistratură
- Volum mare de muncă și complexitate ridicată
- Responsabilitate enormă în luarea deciziilor
- Restricții severe privind activitățile secundare
Statutul special:
- Justiția reprezintă una dintre cele trei puteri ale statului
- Regim strict de incompatibilități și interdicții
- Imposibilitatea de a desfășura alte activități remunerate
Legătura controversată între bani și independența justiției
Poate cel mai sensibil punct al interviului a fost afirmația că independența actului de justiție depinde de situația financiară a magistraților. Elena Costache a susținut această poziție citând decizii ale Curții Constituționale și organismelor internaționale.
„Îți creează independență financiară. Elimină posibilitatea oricărei tentative de corupere a magistraților”, a declarat președinta CSM, sugerând că un judecător cu probleme financiare ar putea fi mai vulnerabil la presiuni externe.
Această perspectivă a generat critici din partea celor care consideră că integritatea profesională nu ar trebui să depindă de nivelul veniturilor.
Poziția fermă împotriva reformei
Elena Costache a fost categorică în respingerea pachetului de reforme propus:
- Nu acceptă creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani
- Respinge reducerea pensiei la 70% din salariul net
- Amenință cu sesizarea Curții Constituționale dacă Guvernul insistă
„Pe acest pachet – nu. Trebuie să se vină cu alte propuneri și să vedem”, a declarat aceasta, lăsând totuși o portiță pentru negocieri viitoare.
Președinta CSM consideră că atacurile la adresa magistraților fac parte dintr-o campanie mai amplă de denigrare a sistemului judiciar. Aceasta sugerează că și actualele propuneri de reformă ar putea fi motivate electoral.
„Toată această imagine publică care ni s-a creat este rezultatul unor ani de denigrare, unor ani de campanie acerbă”, a afirmat Elena Costache, făcând referire la perioadele electorale când justiția devine țintă politică.
Dialogul dintre puteri – o premieră?
Un aspect pozitiv menționat de președinta CSM a fost deschiderea dialogului între cele trei puteri ale statului. Aceasta a apreciat că, pentru prima dată de când ocupă funcția, a simțit că există o comunicare reală între executiv, legislativ și sistemul judiciar.
Cu toate acestea, tensiunile rămân evidente, mai ales după ce președintele Nicușor Dan a folosit termenul „debandadă” pentru a descrie situația din CSM, iar un membru al Consiliului l-a comparat pe premierul Bolojan cu „un măcelar”.
Refuzul categoric al CSM de a accepta reforma propusă creează o situație delicată pentru Guvern, care trebuie să găsească soluții pentru consolidarea bugetară. Opțiunile rămân limitate:
- Negocieri extinse – Găsirea unui compromis acceptabil pentru ambele părți
- Forțarea reformei – Cu riscul unei contestații la CCR
- Abandonarea sau amânarea – Ceea ce ar putea afecta credibilitatea Guvernului
Elena Costache susține că încrederea publicului în sistemul judiciar nu a scăzut, în ciuda campaniilor negative. Totuși, declarațiile despre pensii „mici” de 11.000 de lei într-o țară unde salariul mediu net este de aproximativ 4.500 de lei riscă să alieneze și mai mult publicul.
Președinta CSM a încercat să explice că nivelul de trai al magistraților este „normal” și „mediu”, dar aceste afirmații par deconectate de realitatea economică a majorității românilor.
