Din cuprinsul articolului
Cancerul bronhopulmonar este prima cauză de mortalitate prin afecțiuni oncologice, după cum arată datele la nivel global.
Diagnosticul precoce poate dubla rata de supraviețuire, iar un sistem de diagnosticare precoce care integrează și măsurile de intervenție asupra principalilor factori de risc ai cancerului bronhopulmonar (fumatul, poluarea din aerului atmosferic și expunerea profesională la pulberi) poate asigura premisele unui control de succes și de reducere a poverii bolii, au explicat participanții la conferința ”Cum reducem povara cancerului bronhopulmonar”, organizată de revista Politici de Sănătate în contextul Zilei Mondiale de luptă împotriva Cancerului bronhopulmonar (marcată anual pe data de 1 august).
Cancerul bronhopulmonar a înregistrat în 2020, în România, 12.122 de cazuri noi și 10.779 decese (date Globocan). Din fericire, avansul terapeutic începe să ofere mari speranțe pacienților și avem din ce în ce mai mulți pacienți cu supraviețuire de lungă durată, așa cum este și cazul lui Șerban Nedelcu, aflat acum la mai bine de opt ani de la diagnosticarea bolii.
”Am fost diagnosticat în toamna anului 2015 (la 69 de ani) cu cancer pulmonar în stadiul IV, cu metastaze osoase, hepatice și limfatice. Norocul, și fiul meu, m-au ajutat să ajung unde trebuie, la conf. dr. Michael Schenker. În urma testului genetic, domnul doctor mi-a identificat cel mai potrivit tratament. În prezent, boala este în remisiune 97-98%, dar merg la fiecare trei săptămâni la medicul de specialitate pentru curele de imunoterapie”, a explicat Șerban Nedelcu.
Opt milioane de euro pentru programul pilot de screening
Un diagnostic precoce poate dubla șansele de supraviețuire în cancerul pulmonar, dar, pentru acest lucru, avem nevoie de programe eficiente de screening și depistare rapidă.
”Există fonduri alocate, de aproximativ 8 milioane euro, pentru dezvoltarea unui program pilot de screening pentru cancerul bronhopulmonar cu tomografie computerizată în doze scăzute, în condițiile noii recomandări a Consiliului Uniunii Europene. Proiectul este în lucru și avem în vedere, în afară de recomandarea de a selecționa fumătorii și foștii fumători, să ne alegem și o regiune unde expunerea profesională la pulberi a fost ceva mai ridicată, cum este cazul Văii Jiului, și să vedem dacă nu putem să facem un mic pilot și acolo. Pe lângă serviciile medicale efective, avem de dezvoltat metodologii și ghidurile de practică, din asistența medicală primară până la diagnostic. Insist în permanență: testul de screening previne dezvoltarea bolii sau diagnosticarea tardivă numai dacă este urmat de preluare rapidă în diagnostic și tratament. Cred că modul în care se articulează toate aceste servicii, de la asistența medicală primară până la preluarea în tratament, este provocarea cea mai mare a sistemului de sănătate românesc, care este extrem de fragmentat”, a atras atenția dr. Carmen Ungurean, șef secție boli netransmisibile, responsabil programe de prevenție și screening în cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).
Specialistul a mai anunțat că pe site-ul INSP va fi dezvoltată o secțiune dedicată cancerului cu infomații atât pentru pacienți, cât și pentru profesioniști.
Medicul de familie, prima verigă în managementul cancerului bronhopulmonar
Statisticile arată că jumătate dintre persoanele diagnosticate cu cancer pulmonar au trecut întâi pe la medicul de familie.
”Prin introducerea, în noul Contract- Cadru, a pachetului de consultații de prevenție la medicul de familie s-a realizat un progres semnificativ care va ajuta pacienții și va reduce, în timp, povara asupra sistemului de sănătate. Prin evaluările stilului de viață și aplicarea riscogramelor privind riscul oncologic în cabinetele medicilor de familie cresc șansele de diagnosticare a cancerului bronhopulmonar în stadii precoce, cu îmbunătățirea semnificativă a prognosticului pentru pacienți. Trebuie să fim atenți la simptomatologia sugestivă și să trimitem pacienții cu risc de cancer bronhopulmonar la investigații de specialitate. Avem la dispoziție un chestionar de risc dezvoltat și promovat împreună cu medicii specialiști pneumologi, care este simplu de aplicat. Îi îndemn pe colegii mei medici de familie să-l utilizeze”, a afirmat dr. Dina Mergeani, președinte Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF).
Oncologia de precizie – deteminarea celui mai bun tratament
Integrarea examenului anatomopatologic și a determinării biomarkerilor în oncologia de precizie reprezintă o abordare promițătoare care poate îmbunătăți diagnosticul și tratamentul cancerului, personalizându-le pentru fiecare pacient în parte și maximizând șansele de succes terapeutic.
”Utilizarea biomarkerilor în oncologia de precizie poate oferi informații esențiale pentru alegerea tratamentului cel mai eficient pentru fiecare pacient în parte. De exemplu, determinarea unui biomarker specific poate ajuta la identificarea unor ținte terapeutice specifice, cum ar fi mutații genetice tratabile cu medicamente țintite. Această abordare poate spori eficacitatea tratamentului și poate reduce expunerea pacientului la terapii care nu ar fi eficiente în cazul său. În plus, integrarea examenului anatomopatologic cu determinarea biomarkerilor poate oferi informații prognostice importante, cum ar fi riscul de recurență a cancerului sau răspunsul probabil la un anumit tratament. Cu toate acestea, este important să menționăm că utilizarea examenului anatomopatologic și a determinării biomarkerilor în oncologia de precizie necesită o echipă multidisciplinară de experți, inclusiv patologi, oncologi, geneticieni și alți specialiști, pentru a interpreta și utiliza corespunzător rezultatele obținute. De asemenea, este esențială actualizarea constantă a cunoștințelor și tehnologiilor disponibile pentru a beneficia pe deplin de această abordare integrată”, a explicat prof. dr. Ovidiu Pop, vicepreședinte Comisia de anatomie patologică, Ministerul Sănătății.
Testările genetice și moleculare pentru terapia personalizată a cancerului bronhopulmonar fac obiectul unui subprogram nou, dezvoltat în cadrul Programului național de oncologie al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Circuitul diagnosticului
Dr. Daniela Zob, secretar Comisia de Oncologie, Ministerul sănătății, șef secție Oncologie Medicală II, Institutul Oncologic București, a atras atenția că în oncologie, mai ales în partea de diagnostic, este nevoie de un circuit organizat, astfel încât pacientul să se miște cât mai puțin.
”Accesul la bronhoscopie, la biopsiile ghidate CT, la secvențierea next generation, la testările genetice nu este facil pentru toți pacienții. Trebuie identificată cea mai bună soluție pentru ca pacienții să nu se mai plimbe cu blocurile de parafină dintr-un centru în celălalt – să existe o colaborare între centre. Ar fi utilă o cartografiere extrem de transparentă a unităților care fac biopsii, a celor care fac testări, astfel încât să poată fi trimise prin curier, de exemplu, blocurile de parafină, rezultatele investigațiilor ș.a.m.d. Pacientul oncologic nu se poate plimba între medicul oncolog, centrele de testări, de Computer Tomograf, să alerge și după bilete de trimitere, rezultatele analizelor, etc. Există centre care au toate aceste servicii, dar sunt puține”, a afirmat dr. Daniela Zob.
Standarde de tratament și acces la studii clinice
În prezent, pacienții cu cancer bronhopulmonar din România au acces la imunoterapie (tratamentul standard), nu doar în cadrul unor studii clinice, ci și prin intermediul Programului național de Oncologie derulat de CNAS.
”Regimurile de bază disponibile în toată lumea există și la noi – imunoterapia are deja trei ani -, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Avem pacienți cu supraviețuire îndelungată. Accesul la tratament este neîngrădit, medicul curant fiind cel care poartă responsabilitatea prescrierii”, a afirmat conf. dr. Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății.
În ceea ce privește studiile clinice, văzute ca o șansă la viață de către pacienți fără alternative terapeutice, implementarea Regulamentului European a făcut ca, în prezent, aprobarea trial-urilor să se facă mult mai rapid. ”Astăzi suntem printre țările cu cel mai rapid acces la studii clinice. De altfel, un studiu extrem de util pentru pacienții cu cancer pulmonar va fi avizat și în România în curând – un avantaj enorm atât pentru pacienți, cât și pentru sistemul de sănătate. La studiile clinice cu beneficiu terapeutic cert (cele de fază târzie – cel puțin 2B- 3 sau chiar 4) poate participa orice spital din țară care respectă condițiile minimale de calitate și cerințele pentru a participa la un proiect de cercetare clinică. Aceasta înseamnă că fiecare pacient care participă la un studiu de acest gen beneficiază, cel puțin, de cel mai bun tratament standard existent/cea mai bună îngrijire standard existentă la momentul respectiv”, a mai anunțat specialistul.
Supraviețuirea, o provocare
Atenția insuficientă acordată aspectelor psihosociale în toate fazele controlului cancerului, de la prevenție și depistare la tratament, reabilitare și supraviețuire, este o provocare majoră în România.
”Studiile recente subliniază complexitatea emoțiilor și provocărilor personale cu care se confruntă pacienții oncologici, evidențiind importanța sprijinului psihologic și social adecvat. Prin furnizarea de consiliere psihologică comprehensivă și oferirea unui sprijin psihosocial activ în traseul oncologic putem îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu cancer pulmonar în România. De asemenea, este necesară o acțiune urgentă în integrarea programelor de depistare a cancerului pulmonar cu programe de renunțare la fumat”, a subliniat prof. dr. Laszlo Csaba Degi, președinte ales European Cancer Organisation (ECO), profesor universitar abilitat Universitatea Babeș – Bolyai, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Cluj – Napoca, secretar executiv al Societății Internaționale de Psiho-Oncologie (IPOS).
Un studiu realizat de proiectul CANPRIM a relevat că persoanele cu afecțiuni oncologice din România se confruntă cu o povară psihosocială semnificativă. Rezultatele acestui studiu au evidențiat aspecte importante legate de funcționarea psihosocială a acestor pacienți:
- Calitatea funcționării fizice este puternic influențată de reacțiile afective, cu o pondere de 25,5%.
- Funcționarea emoțională este determinată de reacțiile afective, mecanismele de adaptare și pierderea independenței, având o pondere de 34,6%.
- Funcționarea cognitivă este influențată de reacțiile afective, cu o pondere de 11,4%.
- Funcționarea socială și financiară sunt afectate de pierderea independenței, cu o pondere de 11,6%.
”Aceste rezultate subliniază importanța abordării nevoilor psihosociale ale pacienților cu cancer din România și ne îndeamnă să le acordăm o atenție deosebită. Este crucial să oferim un sprijin adecvat și o îngrijire comprehensivă pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestor pacienți vulnerabili”, a concluzionat reprezentantul ECO.
