Din cuprinsul articolului
Institutul Naţional de Sănătate Publică a anunţat că din 3 iunie, de când a început perioada de supraveghere a infecţiei cu virusul West Nile, şi până în prezent s-a înregistrat un caz confirmat de infecţie, anunță Agenția de presă Radpr, care citează Radio București.
Potrivit unui comunicat de presă al INSP, este vorba de un bărbat de la grupa de vârstă 60 – 69 de ani, din municipiul Bucureşti.
INSP recomandă populaţiei evitarea expunerii la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, utilizarea de substanţe chimice pentru ţânţari, folosirea plaselor de protecţie la ferestre, desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriei, îndepărtarea recipientelor de apă stătută şi gunoiului menajer din gospodărie.
5 semne de alarmă care impun prezentarea de urgență la spital
Tudor Ciuhodaru trage un semnal de alarmă și afirmă că sunt 5 semne care impun prezentarea de urgență la spital.
„Semnal de alarmă. Nu neglijați înțepăturile de țânțari. Pot deveni letale. Sunt 5 semne de alarmă care impun prezentarea de urgență la spital mai ales că virusul West Nile a fost depistat deja la un pacient din România în contextul unei monitorizări a riscului epidemiologic arboviral. Medicii de la infecțioase se așteaptă la o creștere a numărului de cazuri.
Ce trebuie să știți (să faceți). (Mic) ghid pentru toți cei ce vor o vară ferită de neplăcerile provocate de țânțari. Până când educația pentru sănătate va fi predată în toate școlile din România (așa cum prevede legea Ciuhodaru depusă de mai multe ori în parlament) e bine de știut:
1. Sunt 5 semne de alarmă care impun prezentarea la urgență: febră ridicată însoțită de durere de cap intensă, vărsaturi, stare generală alterată, sensibilitate crescută la lumină apărute la 2-8 zile după înțepătura de țântar.
2. Este necesară spitalizarea pacientului și tratarea cu medicație intravenoasă.
3. Nu există un tratament specific pentru virusul West Nile.
4. În cazul formelor de severitate medie (1 din 5 cazuri) ce evoluează cu febră, cefalee, grețuri, vărsături, dureri musculare și articulare, urticarie, rar limfadenopatie) starea pacientului se îmbunătățește cam după 7-10 zile.
Prevența
5. Prevenția rămâne cea mai bună alternativă:
a) Evitați înțepăturile de țânțar (chiar dacă ieșiți afară pentru scurt timp). Intervalul dintre apusul și răsăritul soarelui este perioada de activitate maximă pentru majoritatea speciilor de tânțari. Evitați activitățile în aer liber în această perioadă sau
b) Folosiți pe pielea expusă substanțe care resping insectele. Substanțele pe bază de permethrin nu se aplică direct pe piele.
c) Purtați haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi și ciorapi. (!!!) Țânțarii pot înțepa și prin haine. Aplicarea de substanțe care resping țânțarii pe bază de pemethrin pe suprafața hainelor poate asigura un grad suplimentar de protecție.
d) Utilizați și verificați integritatea plaselor contra insectelor.
e) Puteți limita înmulțirea țânțarilor reducând locurile în care băltește apa (din jurul caselor și din subsolurile blocurilor).
Rețineți:
1. Principala cale de transmitere la om este prin înțepătura țânțarilor.
2. Virusul nu poate fi transmis prin contact fizic (atingere sau sărut)!
3. Transfuziile pot fi o sursă de infecție.
4. Practic orice persoană (indiferent vârstă) înțepată de țânțari este predispusa la infectarea cu virusul West Nile însă
5. Probabilitatea ca o persoană să se îmbolnăvească de la o singură înțepătură este totuși redusă.
6. 90% dintre cei infectați nu prezintă simptome.
7. Manifestările pot fi diverse: de la cele asemănătoare unei simple răceli până la semne de meningo-encefalită.
8. 1 din 150 de persoane infectate cu virusul West Nile dezvoltă simptome severe de boală.
9. Riscul de îmbolnăvire severă și deces este mai mare pentru persoanele de peste 50 de ani sau cu deficiențe imune.
10. Simptomele pot persista pe perioada mai multor săptămâni iar efectele neurologice pot fi permanente”, a transmis medicul ieșean Tudor Ciuhodaru.
