Din cuprinsul articolului
Autoritățile sanitare au confirmat primul caz de infectare cu virusul Chikungunya în România, la un bărbat de aproximativ 50 de ani care a călătorit recent în Africa. Diagnosticul a fost stabilit la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș, una dintre puținele unități medicale din țară capabile să identifice acest tip de infecție rară.
Managerul institutului, Adrian Marinescu, afirmă că situația trebuie privită cu calm și responsabilitate, nu cu teamă.
„Ar trebui să rămânem liniștiți, pentru că, până la urmă, acest virus Chikungunya este cumva asemănător cu alte infecții virale care pot provoca febră. Este o infecție virală care trebuie diagnosticată de fiecare dată când o persoană vine dintr-o zonă de risc. Este important să existe un spital performant pentru a putea pune acest diagnostic corect”, a declarat Adrian Marinescu.
Datele actualizate arată că România nu se confruntă cu un singur caz. Potrivit Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” din București, în 2026 au fost confirmate deja cinci cazuri doar la această unitate.
„Acest tip de infecție nu este nimic nou pentru România. Au fost epidemii cu sute de cazuri în Italia. Anul acesta, până acum, avem cinci cazuri confirmate la Spitalul «Victor Babeș»”, a declarat Florescu.
Ce este virusul Chikungunya și cum se transmite
Virusul Chikungunya este un arbovirus transmis prin înțepătura țânțarilor din genul Aedes, în special Aedes aegypti și Aedes albopictus, cunoscut și ca țânțarul-tigru. Aceeași specie poate transmite dengue sau Zika.
Boala nu se transmite direct de la om la om. Transmiterea este posibilă doar dacă un țânțar înțeapă o persoană infectată și apoi o altă persoană.
„Virusul nu se transmite ușor de la o persoană la alta, cu excepția situațiilor în care un țânțar autohton ar transmite boala de la o persoană infectată la alta”, a explicat Adrian Marinescu.
Care sunt simptomele Chikungunya
Primele simptome apar, de regulă, la 3–7 zile după înțepătura de țânțar. Manifestările frecvente includ:
- febră mare, apărută brusc
- dureri articulare severe, uneori persistente luni sau ani
- erupții cutanate
- oboseală accentuată
- dureri musculare și cefalee
Tabloul clinic poate semăna cu gripa sau cu o viroză obișnuită, ceea ce întârzie adesea diagnosticul.
„Simptomatologia poate semăna cu o infecție virală obișnuită sau cu gripa, mai ales în sezonul gripal, ceea ce poate întârzia diagnosticul dacă nu se ia în calcul contextul epidemiologic”, a precizat Adrian Marinescu.
Majoritatea infecțiilor sunt ușoare sau moderate, însă persoanele vulnerabile pot dezvolta forme severe.
„O astfel de infecție virală, la cineva care are un cancer sau o boală cronică ce perturbă sistemul imunitar, poate evolua spre complicații importante, inclusiv sepsis și afectare multiorganică”, a avertizat managerul Institutului „Matei Balș”.
Ce spun medicii despre riscul pe termen lung
Specialiștii atrag atenția că mobilitatea crescută a populației și schimbările climatice pot favoriza apariția unor boli considerate până recent exotice.
„Este posibil ca în viitor apropiat să apară și în România cazuri de boli exotice, care să nu mai fie doar importate”, a spus Adrian Marinescu.
El subliniază că existența unor laboratoare performante este esențială, chiar dacă numărul de cazuri este redus.
„Faptul că putem pune diagnosticul rapid este un lucru bun. Nu înseamnă că nu am avut cazuri și înainte, ci că acum le putem identifica corect”, a explicat medicul.
Medicii recomandă ca persoanele care merg în Africa, Asia sau America de Sud să se prezinte cu una-două luni înainte de plecare la un cabinet de vaccinare internațională. Protecția împotriva țânțarilor, prin repelente, îmbrăcăminte adecvată și evitarea zonelor cu infestare, rămâne esențială.
