Din cuprinsul articolului
Tribunalul din Bruxelles ar putea da, în luna martie 2026, un prim verdict în procesul deschis de gigantul farmaceutic Pfizer împotriva statului român, după ce autoritățile de la București au refuzat să mai primească și să mai plătească aproape 29 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19. Data exactă a pronunțării deciziei nu a fost stabilită, însă hotărârea va putea fi atacată atât cu apel, cât și cu recurs, potrivit avocatului Alexandru Stănescu, unul dintre reprezentanții României în acest dosar.
Procesul este judecat de Camera a 4-a civilă a Tribunalului de primă instanță francofon din Bruxelles și este analizat împreună cu dosarul similar deschis de Pfizer/Biontech împotriva Poloniei.
Audieri întinse pe șase ședințe de judecată
Audierile în acest caz au avut loc luna trecută, în fața unui complet format din trei judecători. Calendarul stabilit de instanță a prevăzut prezentarea argumentelor de către Pfizer în perioada 21–23 ianuarie 2026, urmată de susținerile României și Poloniei, între 28 și 30 ianuarie 2026.
„Audierile s-au desfășurat pe parcursul a șase ședințe de judecată în cadrul cărora au fost prezentate în detaliu argumentele tehnice și juridice ale ambelor părți”, a declarat pentru Libertatea av. Alexandru Stănescu, de la firma Partener Lexters.
România este reprezentată în acest proces de firmele de avocatură Lexters și Strelia, din Bruxelles, prin avocații parteneri Irina Vasile și Alexandru Stănescu.
Ce apărări a invocat România în fața instanței
În timpul audierilor, judecătorii au adresat întrebări legate de mecanismul de contractare a vaccinurilor, precum și de alte aspecte de fapt și de drept ale cauzei.
„Instanța a adresat întrebări privind mecanismul de contractare, precum și alte aspecte de fapt și de drept ale cauzei. România a invocat atât apărări de procedură, cât și apărări de fond. Contractul (cu Pfizer – n.r.) este guvernat de dreptul belgian, de dreptul european și de tratate de comerț internațional”, a explicat avocatul Alexandru Stănescu.
La finalul audierilor, instanța a rămas în pronunțare. Potrivit biroului de presă al Tribunalului de primă instanță francofon din Bruxelles, „o decizie este așteptată în martie 2026”.
Data exactă nu este, însă, cunoscută. „Termenul exact depinde de calendarul și de volumul de lucru ale judecătorilor, cu posibilitatea redeschiderii dezbaterilor, dacă vor aprecia necesar pe baza cererilor şi argumentelor prezentate de părți la dosar. Procedura belgiană prevede posibilitatea formulării căilor de atac ale apelului și recursului, pașii ulteriori urmând a fi determinați în funcție de decizia finală/preliminară a primei instanțe”, a mai precizat av. Alexandru Stănescu.
De ce a dat Pfizer în judecată statul român
La începutul anului 2023, Guvernul României a decis să nu mai primească dozele de vaccin anti-COVID-19 contractate prin acordurile de cumpărare în avans încheiate de Comisia Europeană cu producătorii de vaccinuri. Decizia a fost luată de ministrul Sănătății de la acea vreme, Alexandru Rafila.
În acel moment, Pfizer urma să mai livreze României aproape 29 de milioane de doze. Compania a decis să se adreseze Tribunalului de primă instanță francofon din Bruxelles, acuzând neexecutarea contractului de achiziție încheiat între Comisia Europeană și producătorii de vaccinuri.
În dosarul F5331-23, PFIZER Inc., BIONTECH Manufacturing GmbH și Pfizer România SRL cer „obligarea României la executarea contractului de achiziție prin plata prețului pentru cele 28.940.613 doze rămase pe care le-a achiziționat în valoare de 564.341.953,5 euro, respectiv plata către Pfizer România a sumei de 2.780.851.410 lei, sub rezerva majorării pe parcursul procedurii, plus dobânda la rata de refinanțare a BCE plus 5 puncte”.
De asemenea, compania solicită ca România să fie obligată „la plata tuturor costurilor și cheltuielilor de judecată aferente procedurii, inclusiv a costurilor aferente procedurii de citare și a daunelor procedurale stabilite la 22.500 de euro (sumă de bază pentru creanțele evaluabile în bani)”.
Cine reprezintă România în proces
Dosarul a fost preluat de Ministerul Finanțelor, care, în urma unei proceduri de selecție, a decis ca România să fie reprezentată în fața instanței din Bruxelles de firmele de avocatură SCA Stănescu Vasile și Asociații și Strelia CVBA.
În anii 2024 și 2025 a avut loc etapa preliminară a procesului, în care statul român și Pfizer au depus pe rând înscrisuri la dosar, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor. Ulterior, cauza a intrat în faza audierilor, finalizată luna trecută.
România a cumpărat câte nouă doze de vaccin pentru fiecare persoană vaccinabilă
România a contractat, în total, 94.318.231 de doze de vaccin anti-COVID-19, prin acordurile de cumpărare în avans încheiate de Comisia Europeană. Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat oficial Comisiei Europene era de doar 10,7 milioane.
Rezultatul a fost achiziționarea a aproximativ nouă doze pentru fiecare persoană vaccinabilă, un volum considerat excesiv și extrem de costisitor. Potrivit Ministerului Sănătății, costul total estimat al dozelor contractate se ridica la 5,5 miliarde de lei.
În urma relocărilor realizate de producătorii de vaccinuri, 13.670.930 de doze au fost repartizate către alte țări, însă România a rămas cu peste 80 de milioane de vaccinuri contractate, dintre care aproximativ 70% erau produse de Pfizer.
Milioane de doze plătite, dar nefolosite
Din totalul dozelor pe care România ar fi trebuit să le primească, au fost recepționate 36.833.725, potrivit datelor furnizate în august anul trecut de Ministerul Sănătății. Statul român a plătit pentru acestea aproape 2,5 miliarde de lei.
Mai puțin de jumătate dintre dozele recepționate, respectiv 16.965.538, au fost folosite pentru imunizarea populației. Alte 2.120.420 de doze au fost donate, 3.571.410 au fost vândute altor state, iar aproape 17 milioane de doze au fost distruse din cauza expirării sau a pierderilor logistice.
În acest context, în 2023, Guvernul României a decis să refuze recepționarea restului dozelor contractate. Ministerul Sănătății a purtat negocieri, la nivelul Comisiei Europene, cu furnizorii de vaccinuri anti-COVID-19. Unul dintre cei patru producători a acceptat încetarea relațiilor contractuale, însă Pfizer a refuzat, ceea ce a dus la declanșarea procesului aflat acum pe rolul instanței din Bruxelles.
Sursa: Libertatea
