Prof. dr. Mircea Beuran: ”Cancerul de pancreas nu dă dureri. Totuși, apar unele semne”

Cancerul de pancreas este una dintre afecțiunile maligne cele mai dificil de tratat și cu o rată a mortalității extrem de ridicată pentru că, deseori, este diagnosticat în stadii avansate.

”Boala este perversă fiindcă nu dă dureri . Totuşi unele semne apar, omul slăbeşte, nu mai are poftă de mâncare, scaunele sunt grase şi suferindul simte o inexplicabilă scârbă faţă de carne şi pâine. Durerile se ivesc târziu şi omul vine la medic cu întârziere, abia când s-a instalat icterul cu îngălbenirea pielii, a cavităţii bucale, cu urina ruginie şi materiile fecale albicioase. Aceste simptome se întâlnesc şi în icterul provocat de bilă, dar în cancerul de pancreas tumora a blocat lent scurgerea din vezică, nu vreun calcul. Vărsăturile fără bilă, fără culoarea galbenă sunt generate de cancer. Pancreasul cuprins de cancer totuşi îşi manifestă prezenţa prin inflamarea ganglionilor de deasupra claviculei, prin mărirea vezicii biliare, prin lichid în abdomen, dar nu o ascită de ciroză. La buric apare un nodul ca ecou al tumorii pancreatice. Toate acestea sunt semnele descoperirii târzii a bolii neoplazice, s-a pierdut momentul bun al operaţiei. Tumorile la pancreas sub 2 centimetri se operează cu succes. Când tumora a crescut şi a invadat vasele există posibilitatea recidivei şi metastazelor după operaţie”, a explicat prof. dr. Mircea Beuran pentru jurnalul.ro.

Persoane cu risc crescut

Cancerul pancreatic este mai frecvent întâlnit la persoanele cu vârsta peste 50 de ani, mai ales la fumători, care au un risc dublu de a face această boală. Consumul de alcool şi dieta bogată în grăsimi, prăjeli şi în afumături sunt alţi factori implicaţi în apariţia tumorii pancreatice. De asemenea, sunt mai expuşi cei care au în familie cazuri de cancer de pancreas şi persoanele diagnosticate cu pancreatită cronică (inflamaţie de durată a pancreasului) şi cu diabet zaharat de tip I sau II. Sunt la risc şi persoanele cu anumite sindroame genetice, precum sindromul de pancreatită ereditară, cancerul de colon non-polipos ereditar şi cele având mutaţii la nivelul genei BRCA 2.

Tumoarea se poate vedea la ecografia abdominală

În cadrul ecografiei abdominale se poate observa prezenţa tumorii pancreatice. Pentru confirmarea diagnosticului sunt necesare investigaţii suplimentare, precum tomografia abdominală cu substanţă de contrast sau imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM), care arată şi dacă boala s-a extins la organele vecine. De asemenea, prin ecoendoscopie (tehnică ce combină endoscopia şi ecografia) se pot depista tumori de dimensiuni foarte mici. În cazul cancerului de pancreas, analizele de sânge arată, în cele mai multe cazuri, niveluri crescute pentru leucocite, VSH şi fibrinogen, precum şi pentru markerii tumorali specifici (CA 19-9).

Intervenţia chirurgicală, radioterapia şi chimioterapia sunt cele trei opţiuni de tratament în cancerul de pancreas.