Din cuprinsul articolului
Psihoterapeut: Lipsa somnului, risc crescut de demenţă. Lipsa somnului poate provoca reacții neașteptate din punct de vedere psihologic, afectându-ți viața socială și profesională, dar mai presus de toate, lipsa somnului poate duce la boli precum boala Alzheimer și diferite tipuri de cancer.Studiile au arătat că este cauza. a mai multor boli.
Oamenii își petrec o treime din viață dormind, dar cât de importantă este această cantitate de somn? Lipsa timpului de odihnă substanțial poate avea efecte devastatoare și pe termen lung asupra corpului și vieții tale personale, având un impact negativ în cele din urmă asupra sănătății tale mintale, relațiilor, stima de sine și felul în care faci față provocărilor vieții. Devine un cerc vicios.
Psihoterapeut: Lipsa somnului este un fel de briceag elveţian al sănătăţii
În emisiunea „Weekend Adevărul“, psihoterapeutul Cami Dumitru a explicat cât de important este somnul de calitate și ce putem face astfel încât organismul nostru să funcţioneze în parametri optimi din acest punct de vedere.
„Cel mai simplu pentru a înţelege importanţa somnului ar fi să ne imaginăm un instrument unic, extraordinar de rafinat, care ne oferă multiple soluţii pentru o gamă variată de probleme – aşa este somnul, un fel de briceag elveţian al sănătăţii noastre fizice şi mentale”, spune Cami Dumitru.
În prezent, mulţi specialişti acuză faptul că există o „epidemie“ a lipsei de somn la nivel mondial. Care credeţi că sunt cauzele?
„Într-adevăr, acum aproximativ patru ani, Center for Disease Control and Prevention (CDC) din Statele Unite ale Americii (n.r. – Centrul pentru Controlul Bolilor şi Prevenţie) a clasificat tulburările de somn ca fiind o ameninţare la adresa sănătăţii publice pe întreg globul. Se dezbate încă dacă dormim mai puţin decât în urmă cu sute de ani sau dacă e vorba doar despre un tipar de somn diferit – de pildă, ne culcăm şi ne trezim la ore diferite decât o făceau oamenii în secolul XVII.
Cauzele deprivării de somn ating mai multe paliere, de la nivel social până la nivel individual: industrializarea şi electricitatea (s-a modificat semnificativ modul nostru de a munci, iar orele de muncă sunt răspândite pe parcursul întregii zile), problemele de sănătate (apnee, durerile cronice, mai recent COVID-19 etc.), creşterea prevalenţei problemelor de sănătate mentală (anxietate, depresie ş.a.m.d.), dar şi glorificarea lipsei de somn (este aproape cool să nu dormi, să fii constant ocupat, iar lipsa de somn devine un indicator al succesului profesional)”, afirma Cami Dumitru.
„Cred că mulţi dintre noi fac, conştient sau nu, alegerea de a rămâne în stare de veghe, într-un fel de exerciţiu futil şi contraproductiv de a ne „trăi viaţa“ – vrem mai mult decât responsabilităţile profesionale şi familiale şi încercăm să furăm un pic de timp şi pentru noi. Aşa că, în loc să ne ducem la somn la o oră potrivită, mai stăm cu ochii în telefon, mai vedem încă un episod din serialul de pe Netflix. Preţul pentru „o viaţă avem“ îl plătim în următoarele zile.
Lipsa somnului se asociază şi cu o reducere dramatică a capacităţii noastre de autoreglare emoţională: nu mai reuşim să reducem intensitatea trăirilor noastre neplăcute, să înţelegem că sunt trecătoare şi nici măcar să reflectăm asupra lor şi să le identificăm corect”, potrivit Cami Dumitru.
Stilul de viaţă, un factor major
Cât de mult contează stilul de viaţă în ceea ce priveşte o bună calitate a somnului?
„Nu ştiu dacă pot sublinia suficient cât de mult contează. Modul în care trăim are un impact semnificativ asupra calităţii somnului şi, mai mult, este ceva ce se află într-o bună măsură sub controlul nostru. De noi depinde cât de târziu luăm ultima masă, ce alimente consumăm pe parcursul întregii zile şi seara – dacă voi mânca un burger mare la cină sau o felie de tort de ciocolată, am toate şansele să-mi fie dificil să adorm. Tot de noi depinde dacă petrecem un pic de timp în aer liber, dacă ne mişcăm (sportul cu siguranţă contribuie la calitatea somnului, atenţie însă la ora la care faceţi sport – exerciţiile fizice intense nu sunt indicate înainte de culcare deoarece pregătesc organismul să fie activ), dar şi dacă avem relaţii bune cu ceilalţi şi cu mintea noastră şi mergem astfel la culcare liniştiţi”, mai spune expertul.
Cum ne afectează lipsa unui somn odihnitor şi suficient sănătatea psihică?
„Somnul este, în esenţă, o stare operaţională fundamentală a sistemului nervos central, iar afectarea acestui proces afectează funcţionarea cerebrală. Ce înseamnă asta? Lipsa unui somn de calitate ne va influenţa echilibrul mental, iar deprivarea constantă de somn are efecte majore asupra psihicului uman.
De asemenea, e important să nu uităm că tulburările de somn au o prevalenţă crescută în tulburările de sănătate mentală (depresie, anxietate, burn-out etc.). Somnul (sau lipsa acestuia) poate fi o consecinţă a acestor tulburări, dar poate juca şi un rol cauzal în dezvoltarea şi menţinerea unor astfel de probleme.
Cercul vicios simplificat poate fi înţeles astfel: dacă am o stare intensă de îngrijorare, nu voi reuşi să adorm sau să mă odihnesc prea bine; a doua zi voi fi obosit şi-mi va fi dificil să fac faţă problemelor cotidiene (mecanismele mele de a încerca să fac faţă vor fi la pământ). Acest lucru îmi va influenţa stima de sine şi încrederea, dar şi relaţiile cu ceilalţi, lucru care, la rândul său, mă va întrista sau îngrijora”, mai spune Cami Dumitru.
Psihoterapeut: „Somnul este cea mai bună poliţă de asigurare de viaţă“
Cum ne afectează sistemul imunitar lipsa unei odihne adecvate? „Pentru claritate, îl voi cita pe Matthew Walker, unul dintre cei mai importanţi cercetători din domeniul neuroştiinţelor şi somnului: „Somnul este cea mai bună poliţă de asigurare de viaţă“.
Nimeni nu ne spune despre asta în şcoală şi, de multe ori, nici chiar în cabinetul medicului, deşi ar trebui să fie informaţie de bază. Dacă suntem constant deprivaţi de somn de calitate, sistemul nostru imunitar începe să cedeze: ne îmbolnăvim cu mai mare uşurinţă, mai frecvent şi cu simptome mai severe; tindem să ne îngrăşăm mai rapid; creşte riscul afecţiunilor cardiace; procesul de vindecare a rănilor este mai lent. În plus, există acum cercetări serioase care subliniază că asociat deprivării de somn există un risc crescut de demenţă Alzheimer sau diverse forme de cancer”.
Dar memoria şi procesul de învăţare, cum sunt ele influenţate?
„Deprivarea de somn se asociază cu scăderea funcţionării cognitive. Este ca şi cum avem „mintea în ceaţă“ şi nu ne mai putem concentra atenţia. Se pune în funcţiune un întreg domino: dacă nu putem fi atenţi, nu procesăm corect informaţiile, nu le înţelegem integral şi nici nu le reţinem corect. De asemenea, scade şi calitatea proceselor de gândire: capacitatea de a analiza o situaţie, capacitatea de abstractizare, de tratare logică a informaţiilor etc.”, conchide Cami Dumitru, psihoterapeut.
