Din cuprinsul articolului
Diabetul slăbește sistemul imunitar, ceea ce înseamnă că ești mai predispus să răcești sau să faci gripă și, în plus, te poți vindeca mai greu. Când ești bolnav, organismul eliberează hormoni de stres care cresc glicemia și reduc efectul insulinei sau al medicamentelor antidiabetice.
Rezultatul? Chiar și o viroză banală îți poate destabiliza diabetul. De aceea, este important nu doar ce medicamente iei pentru răceală și gripă, ci și ce conțin ele și cum îți influențează glicemia, tensiunea și rinichii.
Medicamente pentru răceală și gripă: de ce eticheta contează și pentru diabet
Majoritatea siropurilor și pastilelor de răceală sunt combinații de mai multe substanțe. Pe etichetă vei găsi:
- ingrediente active – medicamentele propriu-zise, care tratează simptomele;
- ingrediente inactive – zahăr, alcool, arome, coloranți, excipienți, care nu au efect terapeutic, dar îți pot influența glicemia.
Pentru cineva cu diabet, ambele categorii contează.
Multe siropuri conțin zahăr sau alcool ca excipient, ceea ce poate duce la creșteri semnificative ale glicemiei, mai ales dacă le iei de câteva ori pe zi. Verifică întotdeauna rubrica „ingrediente inactive” și, dacă nu este clar menționat, cere explicații farmacistului sau consultă site-ul producătorului.
Ideal, alege variante fără zahăr (sugar-free) și fără alcool, mai ales dacă ai deja glicemii oscilante.
Analgezice și antipiretice: ce poți lua pentru febră și dureri dacă ai diabet
Pentru febră, dureri de cap, dureri musculare sau sinusale, cele mai folosite medicamente sunt:
Acetaminofen (paracetamol)
Este prezent în foarte multe produse pentru răceală și gripă. În doze obișnuite, este considerat sigur pentru persoanele cu diabet, dar poate afecta ficatul și rinichii, mai ales dacă:
- ai deja nefropatie diabetică;
- consumi alcool;
- depășești dozele recomandate.
Dacă ai probleme renale sau hepatice, medicul diabetolog sau nefrolog ar trebui consultat înainte de a lua paracetamol în mod repetat.
Ibuprofen și naproxen (AINS)
Sunt antiinflamatoare nesteroidiene care reduc febra, durerile musculare și inflamația. Totuși:
- trebuie folosite cu prudență la persoanele cu probleme renale sau hepatice;
- în doze mari, pot potența efectul insulinei și al altor medicamente pentru diabet, crescând riscul de hipoglicemie;
- naproxenul este contraindicat în boli cardiovasculare severe și insuficiență renală importantă.
Pe scurt: nu lua antiinflamatoare „după ureche” dacă ai diabet și complicații renale/cardiace; discută cu medicul.
Medicamente pentru tuse și nas înfundat: ce trebuie să știi dacă ai diabet
Antitusive și expectorante
- Dextrometorfanul (antitusiv) – la dozele recomandate, este considerat sigur pentru persoanele cu diabet.
- Guaifenesina (expectorant) – ajută la fluidizarea secrețiilor și este, de asemenea, considerată sigură.
Problema nu este ingredientul activ, ci forma de prezentare: siropurile pentru tuse pot conține mult zahăr. Caută variante fără zahăr sau comprimate.
Decongestionante – atenție la tensiune și glicemie
Substanțele precum pseudoefedrina, fenilefrina și epinefrina se găsesc în spray-uri nazale și în pastile sau plicuri pentru răceală. Ele funcționează prin îngustarea vaselor de sânge din mucoasa nazală, ceea ce reduce congestia.
Pentru cineva cu diabet, decongestionantele pot fi o problemă deoarece:
- pot crește tensiunea arterială;
- pot interfera cu insulina și pastilele pentru diabet, ducând la glicemie ridicată;
- fenilefrina orală, pe lângă faptul că este puțin eficientă, poate totuși produce efecte cardiovasculare nedorite.
Recomandare practică: folosește decongestionantele cât mai puțin și pe perioade scurte, evită-le dacă ai hipertensiune arterială sau boli cardiace și discută cu medicul ori farmacistul înainte.
Antihistaminice: mai vechi vs. de generație nouă
Unele medicamente pentru răceală includ antihistaminice, deși acestea sunt folosite în principal pentru alergii.
Antihistaminicele vechi (bromfeniramină, clorfeniramină, difenhidramină, doxilamină) pot provoca somnolență puternică și, uneori, tensiune arterială scăzută. În general nu afectează direct glicemia, dar nu sunt ideale pentru persoanele în vârstă sau pentru utilizare în timpul zilei.
Antihistaminicele de a doua generație (loratadină, cetirizină, fexofenadină) sunt mai sigure, nu sedative și nu au avertismente speciale pentru diabet.
Dacă ai nevoie de un antihistaminic pentru nas curgător sau strănut, variantele moderne sunt, în general, o opțiune mai bună.
În afară de alegerea atentă a medicamentelor, sunt câteva principii importante:
- Monitorizează glicemia mai des decât de obicei. Infecția + medicamentele = glicemii imprevizibile.
- Nu întrerupe insulina sau medicamentele pentru diabet decât dacă medicul îți spune explicit.
- Hidratează-te corect – febra și secrețiile cresc riscul de deshidratare, care poate agrava glicemia.
Stabilește cu medicul tău un plan de „zile de boală”: ce să faci cu dozele de insulină, când să suni medicul, când să mergi la urgență (febră mare, vărsături, cetone, glicemii foarte mari etc.).
