Din cuprinsul articolului
Un raport ştiinţific recomandă Uniunii Europene să restricţioneze semnificativ utilizarea poluanţilor pereni (PFAS), cu unele excepţii „ţintite”, subliniind riscurile tot mai mari pe care aceste substanţe chimice le prezintă pentru sănătatea populaţiei.
Utilizate de industrie pentru proprietăţile lor antiaderente, impermeabile sau rezistente la căldură, PFAS sunt omniprezente în produsele de zi cu zi, de la cosmetice şi ustensile de bucătărie până la ambalaje şi îmbrăcăminte impermeabilă.
Aceste substanţe chimice au nevoie de un timp extrem de lung pentru a se descompune, de unde şi denumirea lor de „poluanţi pereni”, transmite AFP.
Avize în așteptare
Comisia Europeană doreşte să le interzică în produsele de consum de zi cu zi, cum ar fi îmbrăcămintea şi cutiile de pizza, cu excepţii pentru sectoarele strategice, cum ar fi domeniul medical. Dar Bruxelles-ul are nevoie mai întâi de două avize din partea Agenţiei Europene pentru Produse Chimice (ECHA): raportul ştiinţific publicat joi şi un studiu de impact socio-economic al măsurilor anti-PFAS, aşteptat până la sfârşitul anului.
În primul aviz, experţii concluzionează că PFAS sunt „dăunătoare” şi prezintă „riscuri tot mai mari” pentru populaţie şi mediu. Aceste substanţe „persistă în mediu pentru o perioadă lungă de timp, se răspândesc pe distanţe lungi şi contaminează apele subterane şi solul”, iar „unele dintre ele cauzează probleme grave de sănătate, cum ar fi cancerul şi tulburările reproductive”, subliniază agenţia cu sediul la Helsinki.
Pentru a „controla aceste riscuri”, sunt necesare noi măsuri de reglementare la nivelul Uniunii Europene, conform ECHA. Experţii recomandă o restricţie largă a PFAS, cu excepţii specifice atunci când nu există alternativă. Potrivit sursei citate de Agerpres, acest raport a fost bine primit de organizaţiile de mediu.
Concluzia este clară. Poluarea cu PFAS este omniprezentă, a reacţionat ONG-ul ClientEarth. Liderii noştri politici trebuie să acţioneze acum pentru a evita un dezastru major în domeniul sănătăţii, a adăugat aceasta.
Dar cât de departe ar trebui să meargă interdicţia? Acesta este punctul principal de divergenţă între industrie şi ONG-uri.
Interdicţie totală a PFAS?
În cadrul Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, există două opinii opuse. Pentru experţii ştiinţifici, o interdicţie totală a PFAS ar fi cea mai eficientă modalitate de a minimiza impactul acestora, în timp ce excepţiile ar duce la emisii suplimentare şi riscuri necontrolate.
Cu toate acestea, în absenţa unor alternative la poluanţii pereni într-o serie de sectoare, o interdicţie generală ar fi probabil disproporţionată, potrivit colegilor lor care analizează impactul socio-economic al măsurilor împotriva poluanţilor pereni.
Necesitatea de a menţine acest acest echilibru delicat îi face pe oamenii de ştiinţă să recomande minimizarea riscurilor prin etichetarea clară a PFAS pe produsele care beneficiază de scutiri şi planuri de gestionare specifice fiecărui amplasament pentru fiecare instalaţie industrială.
Legislaţia propusă de UE nu este aşteptată înainte de 2027. Până atunci, Bruxelles-ul a luat deja măsuri împotriva anumitor PFAS la nivel sectorial. Astfel, în ceea ce priveşte apa potabilă, o directivă a impus o limită maximă de 0,1 micrograme pe litru pentru concentraţia combinată de 20 de PFAS (inclusiv PFOA, PFOS şi PFHxS) considerate a fi motive de îngrijorare pentru apa destinată consumului uman încă din ianuarie.
Deputaţii europeni au legiferat, de asemenea, privind ambalajele alimentare, stabilind concentraţii maxime de PFAS începând din august, şi privind jucăriile, în care poluanţii persistenţi şi perturbatorii endocrini vor fi interzişi până în 2030.
Franţa, la rândul său, a preluat iniţiativa în ceea ce priveşte anumite produse de zi cu zi. De la 1 ianuarie, o lege interzice utilizarea anumitor PFAS în îmbrăcăminte, încălţăminte, cosmetice şi ceară de schi, cu unele excepţii.
Legislație întârziată la Bruxelles
La Bruxelles, organizaţiile de mediu critică Uniunea Europeană pentru legislaţia sa întârziată, invocând presiunile exercitate de lobby-ul din industrie.
Joi, comisarul european pentru mediu Jessika Roswall a salutat primul aviz al experţilor europeni. „Susţinem tranziţia către eliminarea treptată a poluanţilor pereni. Ca întotdeauna, orice reglementări noi trebuie concepute având în vedere simplitatea şi oferind siguranţă, claritate şi previzibilitate atât consumatorilor, cât şi companiilor”, a declarat ea.
Conform unui raport publicat la sfârşitul lunii ianuarie, PFAS se vor dovedi foarte costisitoare pentru Europa, costurile estimate pentru curăţarea poluării solului şi a apei şi pentru protecţia sănătăţii europenilor variază între 330 de miliarde de euro şi 1,7 trilioane de euro până în 2050, în funcţie de amploarea măsurilor necesare.
